Un număr de 269 de milioane de studenţi erau înscrişi în învăţământul superior la nivel mondial în 2024, comparativ cu 100 de milioane în 2000, conform unui studiu al UNESCO publicat marţi, această creştere fiind, însă, însoţită de inegalităţi regionale profunde şi de presiuni bugetare şi geopolitice, transmite AFP, scrie Agerpres.
Dacă în Europa de Vest şi în America de Nord rata de şcolarizare a tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani se apropie de 80%, aceasta este de doar 9% în Africa Subsahariană, cu mult sub media mondială de 43%, potrivit acestei prime ediţii a „Raportului asupra tendinţelor mondiale în învăţământul superior”, bazat pe date din 146 de ţări.
Femeile sunt în prezent majoritare în învăţământul superior – 114 de femei înscrise la 100 de bărbaţi în 2024 – însă rămân minoritare la doctorat şi în posturile de conducere din mediul universitar.
În paralel, mobilitatea internaţională a studenţilor s-a triplat din 2003, ajungând la 7,3 milioane în 2023, şi ar putea ajunge la 9 milioane până în 2030. Ea rămâne totuşi marginală, reprezentând mai puţin de 3% din efectivele mondiale.
În pofida unei diversificări progresive a destinaţiilor, în ultimii 20 de ani principalele ţări gazdă au rămas în mare parte neschimbate. În 2023, Statele Unite, Regatul Unit, Australia, Germania, Canada, Rusia şi Franţa găzduiau jumătate dintre studenţii plecaţi la studii în străinătate.
Agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a subliniat, de asemenea, dificultăţile persistente cu care se confruntă refugiaţii – deşi rata de înscriere a acestora în învăţământul superior a crescut de la 1% la 9% între 2019 şi 2025, accesul lor rămâne îngreunat de obstacole juridice, instituţionale, lingvistice şi socio-economice.
Creşterea semnificativă a numărului de studenţi exercită o presiune tot mai mare asupra sistemelor de învăţământ superior, într-un context de constrângeri bugetare, a avertizat, de asemenea, UNESCO.
În 2022, cheltuielile publice alocate acestui sector reprezentau, în medie, 0,8 % din PIB-ul mondial, cu disparităţi regionale semnificative, rata pe regiune variind de la 1,11 % în Europa de Vest şi America de Nord la 0,44 % în Asia Centrală.
Această insuficienţă în ceea ce priveşte finanţarea alimentează o criză a accesibilităţii, accentuată de creşterea taxelor de înscriere, a îndatorării studenţilor şi a costului vieţii.
Totodată, UNESCO a atras atenţia asupra regresului libertăţilor academice – având în vedere că mai puţin de 15% dintre ţări consideră în prezent o prioritate bunăstarea personalului didactic -, precum şi asupra provocărilor generate de transformarea digitală şi inteligenţa artificială (AI), într-o lume în care o treime din populaţie încă nu are acces la internet.
sursa – AGERPRES
