O majoritate a locuitorilor insulei Irlanda ar vota pentru unitatea irlandeză, ca parte a Uniunii Europene, indică rezultatele unui sondaj citat miercuri de dpa şi PA Media, conform Agerpres.
Un sondaj privind sentimentele faţă de UE indică faptul că 73% dintre locuitorii din Irlanda de Nord ar vota pentru reintegrarea Regatului Unit în UE, în timp ce peste 70% dintre locuitorii atât din nordul, cât şi din sudul insulei consideră că blocul comunitar ar trebui să devină mai independent faţă de Statele Unite ale Americii.
Sondajul indică de asemenea o scădere continuă a satisfacţiei faţă de direcţia în care se îndreaptă UE începând din 2023, probleme precum migraţia şi costul vieţii fiind menţionate ca preocupări.
Cercetarea realizată de institutul Amarach Research a mai constatat că sprijinul pentru ca Irlanda să rămână membră a UE este de 82% în Republica Irlanda – membră a blocului comunitar din 1973 – şi 76% în Irlanda de Nord, care face parte din Regatul Unit, retras din UE în 2020.
Sondajul online a fost realizat pe un eşantion de 1.200 de adulţi din ambele jurisdicţii, între 26 şi 31 martie 2026, cu o marjă de eroare de plus sau minus 2,2%.
Potrivit acestuia, dacă mâine s-ar organiza un referendum privind o Irlandă unită în UE, în Irlanda 59% ar vota pentru şi 22% împotrivă, iar în Irlanda de Nord 63% pentru şi 29%
împotrivă.
Aproape trei sferturi dintre respondenţii din Irlanda de Nord au declarat că, dacă Regatul Unit ar organiza mâine un referendum privind reintegrarea în UE, ar vota pentru (73%), 23% declarând că ar vota împotrivă.
Sondajul arată de asemenea că 71% dintre cei din sud consideră că UE ar trebui să caute să obţină o mai mare independenţă faţă de Statele Unite, cifra crescând la 79% în Irlanda de Nord.
Totodată, aproape jumătate dintre respondenţii irlandezi au spus că Irlanda ar trebui să se implice într-o cooperare sporită în domeniul apărării şi securităţii la nivelul UE (48%), 32% apreciind că nu, iar 20% declarând că nu sunt siguri.
În acelaşi timp, s-a înregistrat se pare o scădere a satisfacţiei faţă de direcţia în care merge UE, de la 58% în 2023 la 45% în 2026. Principalele probleme semnalate de cei nemulţumiţi au fost migraţia (31%), problemele economice şi de reglementare (27%) şi federalismul şi suveranitatea naţională (26%).
Cei care cred că UE se îndreaptă în direcţia corectă au menţionat drept motive unitatea şi cooperarea (33%), beneficiile economice (25%) şi stabilitatea şi securitatea (19%).
În Irlanda de Nord, 46% şi-au exprimat satisfacţia faţă de direcţia UE, iar 36% şi-au exprimat nemulţumirea. Primele trei motive de nemulţumire au fost problemele economice şi
de reglementare (36%), federalismul şi suveranitatea naţională (26%) şi controlul imigraţiei (19%); unitatea şi cooperarea (50%), beneficiile economice (25%) şi apărarea (18%) au fost enumerate ca principalele motive de satisfacţie faţă de UE.
Comerţul este indicat atât în nord, cât şi în sud ca fiind problema în care UE este cea mai puternică, iar migraţia ca fiind punctul său cel mai slab.
Întrebaţi care sunt principalele lor cinci preocupări la nivelul UE, cetăţenii irlandezi au enumerat costul vieţii (58%), migraţia (48%), locuinţele (41%), energia (36%) şi apărarea şi securitatea (36%).
În Irlanda de Nord, cele cinci preocupări principale au fost costul vieţii (45%), migraţia (42%), răspunsul UE la conflictul din Orientul Mijlociu (41%), apărarea şi securitatea (40%) şi energia (37%).
În acelaşi timp, peste o treime dintre respondenţii din Irlanda (37%) au afirmat că nu au încredere nici în guvernul irlandez, nici în UE, alţi 36% declarându-se încrezători în guvernul irlandez şi 27% în UE.
Întrebaţi în ce instituţie au cea mai mare încredere, 28% dintre respondenţii din Irlanda de Nord au răspuns UE, 20% – guvernul irlandez şi 8% – guvernul britanic, 38% declarând că
nu au încredere în niciuna dintre aceste variante.
Întrebaţi de unde îşi procură informaţiile despre problemele UE, 65% dintre persoanele intervievate în Irlanda au spus că din ziare, de la radio şi televiziune, 51% din oferta online a mass-media tradiţionale, iar 33% – de pe reţelele sociale; în Irlanda de Nord, 68% aleg oferta online a mass-media tradiţionale; 62% – ziare, radio şi televiziune, iar 39% reţele sociale.
Directorul executiv al organizaţiei non-profit European Movement Ireland, care a comandat sondajul, a remarcat că, deşi există un sentiment „puternic pro-european” atât în Irlanda cât şi în Irlanda de Nord, în Irlanda apar „zone de decuplare”.
Irlanda „nu se poate complace”, în condiţiile în care se pregăteşte să îşi asume mandatul de şase luni al preşedinţiei prin rotaţie a Consiliului UE în iulie, a subliniat David Geary.
„Sunt în curs de apariţie unele zone de decuplare, doar 45% dintre oameni cred că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia corectă. Acesta este evident un aspect asupra căruia trebuie să ne concentrăm”, a conchis David Geary.
sursa – AGERPRES
