Guvernul Ilie Bolojan a oferit germanilor de la Rheinmetall cel mai mare contract extern din istoria companiei, scrie presa din Germania, citată de Libertatea, notează r3media.ro.
Este vorba despre contracte în valoare de 5,7 miliarde de euro, aproape 35% din suma totală pe care țara noastră a împrumutat-o prin mecanismul SAFE.
Este vorba despre aproape 300 de vehicule de luptă Lynx, sisteme de apărare antiaeriană, muniție și componente pentru muniție, precum și patru nave militare.
Totuși, pentru a putea onora comenzile, Rheinmetall a precizat că va investi în industria de apărare din România.
Urmează să fie semnate parteneriate cu Uzina Mecanică Moreni, Interactive Software și MarcTel-SIT.
Producția în sine va avea loc Automecanica din Mediaș, care aparține tot Rheinmetall.
Rheinmetall Munitions România va fabrica muniția de calibru mediu, în timp ce producția de pulberi se va realiza la Uzina Victoria, unde compania germană va asigura tehnologia pentru o nouă fabrică de propilenă.
MAPN a precizat că nu a favorizat niciun producător.
Sistemele Patriot se lasă așteptate
Ca și în alte cazuri de înzestrare, România plătește banii, dar produsele vor fi livrate peste ani de zile: din 2028 până în 2030.
În 2017, România a început să plătească o comandă de șapte sisteme Patriot din Statele Unite. În 2019, țara noastră a achitat integral comanda. În 2026, România a primit doar patru, urmând să mai primească trei.
Afacerea Škoda
Afacerea Škoda”a fost unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție din România interbelică, izbucnit în 1933.
La origine a stat un contract semnat la 17 martie 1930 de guvernul condus de Iuliu Maniu (PNȚ) cu uzinele de armament Škoda din Cehoslovacia (Pilsen), pentru înzestrarea armatei române.
Firma urma să livreze 600 de tunuri de calibru mare și muniția aferentă, valoarea contractului fiind estimată la sume colosale pentru epocă (sursele variază între aproximativ 7 miliarde și până la 40 de miliarde de lei, în funcție de calcule)
Scandalul a izbucnit la trei ani după semnare.
În urma unui telefon anonim, pe 10 martie 1933 Finanțele au efectuat o percheziție la sediul firmei din București, pe motiv că nu și-ar fi plătit impozitele datorate statului.
Surpriza a fost uriașă: în seiful din biroul lui Bruno Seletzki, reprezentantul Uzinelor Škoda, au fost găsite numeroase documente militare secrete din arhiva Ministerului Apărării, privind sistemul național de apărare și contractele statului cu alți furnizori de armament.
Practic, după cum spunea un contemporan, aproape fiecare hârtie din Ministerul de Război avea o copie în arhiva lui Seletzki.
Pe lângă documente, au fost descoperite și liste cu sume mari de bani – circa 25 de milioane de lei – alocate unor nume codificate (faimoasa denumire cifrată „Paelaelibus”), care indicau mită distribuită unor demnitari și militari.
