O nouă grevă va afecta în plin sezon turistic activitatea celui mai mare aeroport internaţional al Parisului, Charles de Gaulle. Și aceasta după ce ieri s-a încheiat o alta grevă a personalului de la sol.
Angajații vor protesta în perioada 8-10 iulie, nemulțumiți de salariile afectate de inflație și lipsa de personal pe fondul creșterii numărului de călători.
Operatorul aeroportuar oferise o creştere salarială cu 4%, însă lucrătorii au respins oferta. Și personalul subcontractanţilor aeroporturilor din Paris planifică alte greve în perioada 13-17 iulie.
Călătorii din Europa plătesc din ce în ce mai mult pentru un bilet de avion și totuși au mai puține șanse să ajungă efectiv la destinație, scrie Bloomberg.
Defalcarea evidențiază modul în care o redresare mai rapidă decât se aștepta în transportul aerian s-a confruntat cu o lipsă masivă de personal după reduceri profunde din timpul pandemiei. În loc de o revenire zgomotoasă, industria aviației globale se poticnește, incapabilă să iasă din situația în care o călătorie de rutină a ajuns să semene cu o odisee.
Surmenajul este exacerbat de grevele de pe tot continentul, deoarece inflația galopantă duce la cereri de salarii mai mari.
Autoritatea de aviație civilă a Franței a ordonat joi o reducere a zborurilor de pe Aeroportul „Charles de Gaulle” din Paris din cauza unei greve a pompierilor. Echipajul de cabină al Ryanair Holdings Plc din Spania, Portugalia și Belgia a organizat o grevă de trei zile weekend-ul trecut. Ulterior li s-au alăturat și colegii din Franța și Italia. Mai multe astfel de acțiuni sunt programate pe măsură ce continentul intră în sezonul de vârf al vacanțelor.
Directorul executiv al Deutsche Lufthansa AG, Carsten Spohr, a avertizat că lucrurile probabil nu vor reveni la normal până la sfârșitul anului, dar riscul este că tulburările subminează redresarea prin descurajarea rezervărilor.
CEO-ul Virgin Atlantic Airways Ltd., Shai Weiss, a cărei companie a anulat doar câteva zboruri, a avertizat companiile aeriene și aeroporturile să nu împingă familiile și companiile să întrebe dacă chiar au nevoie să călătorească.
Guvernele iau la cunoștință și iau măsuri, la fel ca piețele financiare. Investitorii vând obligațiuni ale companiilor aeriene, deoarece o industrie care trebuia să profite de pe urma cererii scăzute de călătorii se confruntă din nou cu revoltele. Datoria companiilor, de la EasyJet la Lufthansa, se tranzacționează chiar peste nivelurile considerate „în dificultate”.
