O plantă folosită la prepararea Sfântului și Marelui Mir, aclimatizată la Banca de Resurse Vegetale Genetice Buzău

Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău a reușit să aclimatizeze o plantă din care se extrage unul dintre uleiurile esențiale folosite la prepararea Sfântului și Marelui Mir, anunță Agerpres. Este vorba despre Cistus ladanifer, cunoscută și sub numele de trandafir de rocă, scrie basilica.ro.

„Ne-a fost teamă ca gerul de peste iarnă să nu o afecteze, însă nu, s-a adaptat foarte bine, nu s-au depistat boli, dăunători și sperăm ca ușor să putem să producem și semințe, pentru că deocamdată o înmulțim pe cale vegetativă”, a explicat Părintele Costel Vânătoru, doctor în horticultură și directorul BRGV Buzău.

„Este o plantă decorativă, pentru că își menține foliajul verde și peste iarnă, un arbust care poate atinge până la 2 – 2,5 metri, la noi plantele au ajuns până la 1,5 m, sunt tinere”, a continuat directorul instituției, care este și membru asociat al Academiei de Științe Agricole și Silvice a României.

„Poate fi folosită în parcuri, ca un gard viu. Este o plantă utilizată în industria cosmeticelor, chiar și în industria medicală este cunoscută încă din antichitate pentru că tratează arsurile, bolile de stomac”, a adăugat Părintele Costel Vânătoru.

„Poate, în viitor, prin lucrări de ameliorare, să obținem o varietate cu expresivitate distinctă în vederea omologării și standardizării unui soi românesc. Putem spune că prin aclimatizarea ei am îmbogățit patrimoniul vegetal românesc cu încă o specie care poate fi cultivată.”

„Atunci când este cald, plantele secretă această rășină lipicioasă și, de la distanțe mari, poate chiar și de la 100 de metri, poate fi simțită o aromă plăcută. Este o plantă companion valoroasă. În general, plantele suferă foarte mult din cauza bolilor, dăunătorilor și, pentru combaterea lor se folosesc substanțe chimice, or, această plantă are virtuți speciale în a proteja celelalte plante de cultură”, a mai explicat pr. dr. ing. Costel Vânătoru pentru Agerpres.

Cercetătorul a mai menționat că din semințe se pot obține făinuri pentru industria alimentară. Iar extrasul absolut de cistus (labdanum) este folosit și în industria parfumeriei, fiind în Antichitate un ingredient cheie din compoziția celui mai vechi parfum, Kyphi, pe care egiptenii îl numeau și „Lacrimile zeiței Osiris”.

„Sigur, putem vorbi despre ea ca o plantă sacră, pentru că este apreciată din punct de vedere cultic, bisericesc, este planta care este folosită la Sfântul și Marele Mir, folosit la Mirungere, la Botez”, a adăugat horticultorul, care este cleric al Bisericii Ortodoxe Române.

„În fabricarea Sfântului și Marelui Mir, eu folosesc uleiuri esențiale naturale preparate din plantele crescute în zona lor de  origine”, a declarat, referitor la aceasta, Protos. Onufrie Cotos de la Mănăstirea Radu Vodă, licențiat în Farmacie și implicat în cea mai recentă preparare a Sfântului și Marelui Mir în Biserica Ortodoxă Română.

„În general, plantele aclimatizate nu au proprietățile plantelor care cresc în zona lor de origine”, a spus părintele protosinghel.

Sfântul și Marele Mir este preparat din uleiuri esențiale de la zeci de plante și nu poate fi sfințit decât de Întâistătătorul unei Biserici Ortodoxe autocefale. Prepararea are loc întotdeauna în primele trei zile din Săptămâna Mare, iar sfințirea se face la Liturghia din Joia Mare a Săptămânii Patimilor Domnului.

Patriarhul Daniel explică, într-un studiu dedicat, că Sfântul și Marele Mir semnifică împărtășirea darurilor Sfântului Duh în Biserică.

Amintind de Ungerea din Betania a lui Hristos de către femeia păcătoasă, Preafericirea Sa amintește că „Iisus Însuși a dat o semnificație neașteptată gestului de prețuire și respect al femeii care i-a uns capul și picioarele cu mir, zicând: «Ea (femeia), turnând mirul acesta pe trupul Meu, a făcut-o spre îngroparea Mea» (Matei 26, 12).”

„Este posibil ca Sfinții Părinți care au stabilit timpul sfințirii Marelui Mir în ziua de joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, între învierea lui Lazăr din Betania și Învierea lui Hristos, să fi înțeles legătura dintre aceste două evenimente, tocmai pornind de la mirul de mare preț folosit pentru ungerea Trupului lui Iisus înainte de îngroparea Sa, deoarece prin Jertfa, Moartea și Învierea Sa mântuitoare, Iisus a arătat că El este Hristosul sau Unsul lui Dumnezeu, Arhiereu (Mare Preot) și Împărat pentru veșnicie”, scrie Părintele Patriarh Daniel.

„La o astfel de înțelegere a Sfântului și Marelui Mir se ajunge mai ales dacă se cunosc bine sensurile duhovnicești multiple și bogate pe care le au untdelemnul (uleiul) și ungerea în Sfânta Scriptură.”

SHARE

URMĂREȘTE-NE PE

Campanii publicitare
    sales banner

Articole Similare