Schimbul de informaţii secrete din SUA privind Iranul şi alte ameninţări globale, atât cu Congresul, cât şi la nivelul întregii administraţii federale, a încetinit şi, în unele cazuri, a fost oprit temporar în timpul celui de-al doilea mandat al preşedintelui Donald Trump, potrivit a opt foşti şi actuali oficiali şi altor persoane informate cu privire la această chestiune, relatează Reuters, arată Agerpres.
Foşti oficiali şi experţi externi au declarat că aceste perturbări riscă să le ofere factorilor de decizie politică o imagine incompletă a ameninţărilor cu care se confruntă ţara, situaţie care aminteşte de eşecurile serviciilor de informaţii scoase la iveală după atacurile al-Qaeda din 11 septembrie 2001. Această încetinire a fluxului de informaţii survine în contextul în care administraţia analizează posibilitatea reluării atacurilor asupra Iranului, după alegerile de la jumătatea mandatului care au loc marţi.
Problemele au apărut în timpul mandatului lui Tulsi Gabbard în funcţia de directoare a Serviciilor Naţionale de Informaţii (DNI), pe fondul unor tensiuni profunde între biroul său şi CIA. Deşi aceste tensiuni s-au atenuat după demisia sa din luna iunie, problemele generate de acest conflict persistă, potrivit a doi oficiali americani familiarizaţi cu situaţia.
CIA a încetat să mai elaboreze în comun evaluări cu Consiliul Naţional de Informaţii (NIC) – un grup de analiză din cadrul Biroului Directorului Serviciilor Naţionale de Informaţii (ODNI) -, au declarat oficiali, reducând astfel numărul rapoartelor care sintetizează punctele de vedere ale comunităţii de informaţii pentru factorii de decizie, pe teme precum Iranul.
De asemenea, membrii Congresului şi personalul acestora au încetat, pentru o scurtă perioadă, să mai primească rapoarte de informaţii din partea biroului lui Gabbard, atât în zilele de după intervenţia militară a SUA în Iran, din iunie 2025, cât şi după capturarea fostului preşedinte venezuelean Nicolas Maduro, în ianuarie 2026, potrivit a două persoane familiarizate cu situaţia. Echipa lui Gabbard îi acuzase pe aleşi că au transmis informaţii către presă.
Această întrerupere în schimbul de informaţii nu a mai fost semnalată anterior.
Purtătoarea de cuvânt a CIA, Liz Lyons, a declarat că agenţia „participă pe deplin” la procesul de furnizare a evaluărilor de informaţii prin intermediul „raportului zilnic pentru preşedinte”, coordonat de ODNI, şi prin intermediul NIC.
Această situaţie a alarmat foşti oficiali, unii dintre aceştia colaborând, într-o manieră bipartizană, în cadrul Hoover Institution de la Universitatea Stanford, pentru a elabora planuri de reconstrucţie a comunităţii de informaţii în timpul următoarei administraţii, au precizat patru foşti oficiali americani.
„Toate aceste aspecte se cumulează într-o lume extrem de complexă, în care factorii de decizie politică au nevoie de o viziune mai sofisticată, nuanţată şi integrată asupra lumii – însă, în realitate, ei primesc tot mai puţin”, a afirmat Beth Sanner, fost director adjunct al Serviciilor Naţionale de Informaţii în timpul primului mandat al lui Trump.
Problemele din cadrul comunităţii de informaţii au început anul trecut, pe fondul unor reduceri bugetare semnificative în cazul agenţiilor de securitate naţională – inclusiv ODNI şi CIA -, în contextul în care Trump a luat măsuri pentru a înlătura sau a marginaliza oficiali pe care îi considera neloiali.
Doi foşti oficiali şi un oficial american în funcţie au declarat că unii analişti care au rămas în cadrul agenţiilor de informaţii evită acum să redacteze evaluări care contravin punctului de vedere al Casei Albe, de teama unor represalii politice. Aceşti oficiali nu au precizat care sunt subiectele pe care analiştii aleg să le evite.
„Analiştii îşi fac în continuare treaba, însă actuala administraţie de la Casa Albă i-a transformat în nişte figuri irelevante, întrucât preşedintele percepe informaţiile care nu-i convin drept un act de neloialitate”, a declarat Julia Curlee, fostă analistă CIA, care a afirmat că a fost concediată anul trecut din Consiliul pentru Securitate Naţională al administraţiei Trump pe motiv că este o persoană transgender.
Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de a comenta pe marginea acestui subiect.
Situaţia a fost agravată de ceea ce oficialii au descris drept unul dintre cele mai ample conflicte de atribuţii din ultimele trei decenii între două dintre cele mai importante agenţii: CIA şi ODNI, acesta din urmă fiind înfiinţat în urma atacurilor de la 11 Septembrie.
Agenţia Reuters a relatat anterior, în detaliu, despre disputa dintre aceste agenţii.
Conflictul intern – declanşat în urmă cu un an, când biroul lui Gabbard a revocat autorizaţiile de securitate ale unor oficiali din serviciile de informaţii, atât în funcţie, cât şi foşti – a ajuns într-un punct în care şefa de cabinet de la Casa Albă, Susie Wiles, a fost nevoită să intervină de mai multe ori pentru a calma tensiunile, au declarat trei foşti oficiali.
Consiliul Naţional de Informaţii – care, timp de decenii, a reprezentat o resursă esenţială pentru oficiali şi legiuitori în procesul de luare a deciziilor de politică externă – a rămas fără principalul său contributor, după ce, anul trecut, CIA a încetat să mai participe la elaborarea evaluărilor.
Aceste evaluări au rolul de a sintetiza punctele de vedere ale celor 18 agenţii de informaţii ale ţării, iar Consiliul se baza în mare măsură pe CIA pentru analize privind subiecte precum Iranul şi Rusia.
Deşi CIA a continuat să împărtăşească informaţii cu NIC şi să colaboreze cu acesta la elaborarea unor rapoarte, analiştii săi s-au concentrat pe propriile evaluări.
După această schimbare, Consiliul Naţional de Informaţii – afectat, de asemenea, de reduceri de personal – şi-a încetinit ritmul de elaborare a evaluărilor, au declarat două persoane familiarizate cu situaţia. Niciuna dintre aceste evaluări nu a vizat războiul din Iran, au precizat cinci oficiali, actuali şi foşti.
Ca răspuns la o solicitare de a comenta, un oficial din cadrul Biroului Directorului Informaţiilor Naţionale a declarat că grupul a menţinut un volum al evaluărilor apropiat de „tendinţele istorice”.
„Deşi Tulsi nu a apelat la NIC, DNI Clayton s-a dovedit a fi un bun administrator al Comunităţii de Informaţii şi recunoaşte valoarea NIC”, a declarat un oficial american, referindu-se la directorul Informaţiilor Naţionale, Jay Clayton.
Unii foşti oficiali din cadrul serviciilor de informaţii îşi exprimă îngrijorarea că apar noi bariere între agenţii.
„Problema este că, prin măsuri care duc la golirea de conţinut a instituţiilor în cadrul cărora există o coordonare reală a comunităţii de informaţii, se creează nişte insuliţe izolate. Astfel, fiecare îşi poate alege propria insuliţă pe care să o asculte”, a declarat Morgan Muir, fost director adjunct al Serviciilor Naţionale de Informaţii în administraţia Biden, care, la un moment dat, a lucrat şi în redactarea de rapoarte de informaţii pentru preşedintele George W. Bush.
De asemenea, biroul lui Gabbard a încetat să mai informeze Congresul cu privire la ameninţările electorale în 2025, potrivit a două persoane familiarizate cu situaţia şi a unui fost oficial american.
Clayton, care a preluat funcţia de director al Serviciilor Naţionale de Informaţii în luna august, a reluat informarea Congresului cu privire la ameninţările electorale, au precizat oficialii.
„Directorul Clayton rămâne angajat să se asigure că ODNI şi comunitatea de informaţii dispun de resursele necesare pentru a continua să informeze factorii de decizie cheie din adminsitraţia SUA şi să menţină siguranţa americanilor”, a precizat ODNI într-un comunicat transmis agenţiei Reuters.
Într-un alt episod tensionat între agenţii, spre sfârşitul anului trecut, FBI a încetat, timp de câteva săptămâni, să mai partajeze anumite informaţii cu Centrul Naţional Antiterorist (NCTC), după ce şeful de la acea vreme al centrului, Joe Kent, împreună cu echipa sa, au încercat să investigheze un incident armat care l-a vizat pe Charlie Kirk, fondatorul organizaţiei Turning Point USA, au relatat doi foşti oficiali.
Conducerea FBI i-a transmis lui Kent că, în opinia lor, NCTC îşi depăşea atribuţiile.
FBI-ul nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
sursa – AGERPRES
