Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, instituție în coordonarea prim-ministrului, admite, într-un răspuns trimis deputatului USR Filip Havârneanu, că nu a cheltuit niciun leu în ultimii 4 ani pentru activități și programe de protecție împotriva jocurilor de noroc sau pentru prevenția și tratamentul dependenței de jocuri de noroc. Aceasta în condițiile în care ONJN a avut încasări, din 2015 până în 2022, de aproape 29,5 milioane de lei, transmite USR.
Din 2015 încoace, ONJN a avut venituri proprii – din contribuțiile anuale plătite de organizatorii licențiați de jocuri de noroc – de 29,455 milioane lei. Din aceste fonduri, Oficiul ar fi trebuit, potrivit legislației în vigoare, să finanțeze activități și programe de protecție a tinerilor și a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc sau activități de prevenire și tratament al dependenței de jocuri de noroc. „Nu au fost efectuate cheltuieli pentru activități și programe”, este răspunsul ONJN.
„Atât timp cât industria prosperă și afacerile merg, exploatând jucătorii dependenți, ONJN nu a avut niciun interes să scadă numărul clienților de la păcănele. 6 milioane de euro, așa-zisa taxă de viciu, stau într-un cont, pentru că această instituție marionetă nu a găsit un sociolog, un psiholog și nu a făcut nicio cercetare profesionistă pentru a vedea, în mod real, câți români pierd banii la jocurile de noroc. Ultimul studiu este realizat de o companie privată, în 2016. Sumele strânse în fond trebuie alocate pentru activitățile și programele de protecție a tinerilor și a consumatorilor împotriva jocurilor de noroc, dar ne luptăm cu un stat a cărui țintă este să facă profit din suferința celor mai vulnerabili”, declară deputatul USR Filip Havârneanu.
OUG 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc prevede interdicția ca minorii să aibă acces în sălile de jocuri de noroc și să participe la orice tip de joc de noroc, nerespectarea regulii constituind contravenție și sancționându-se cu amendă de până la 100.000 de lei. ONJN spune că pe durata a șase ani (2017-2023) a dispus doar 271 de sancțiuni în întreaga țară. Adică, circa 45 de sancțiuni pe an în toate cele 41 de județe plus municipiul București. Conform ONJN, la nivelul lunii martie 2023 erau licențiați 359 de operatori, din care 329 sunt persoane juridice înregistrate în România.
