Concentraţiile de gaze cu efect de seră, motorul principal al schimbărilor climatice, au atins un nivel record în 2025 şi continuă să crească în acest an, condamnând planeta noastră la „un viitor mai cald”, a avertizat marţi ONU, informează AFP, arată Agerpres.
Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), concentraţiile atmosferice de dioxid de carbon (CO2), de metan (CH4) şi de protoxid de azot (N2O) – cele mai importante trei gaze cu efect de seră care sunt persistente şi care sunt asociate cu activităţile umane – au doborât recorduri anul trecut.
„Un nou an, un nou record. Gazele cu efect de seră reţin o cantitate de căldură fără precedent în atmosferă, ceea ce a alimentează intensificarea fenomenelor meteorologice extreme şi riscurile ce decurg din acestea pentru economiile noastre şi societăţile noastre”, a declarat Ko Barrett, adjuncta secretarului general al OMM.
„Ultimii 11 ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată, iar această tendinţă ar trebui să continue. CO2 are o durată de viaţă foarte lungă şi va avea, aşadar, un impact asupra climei globale nu doar timp de câţiva ani, ci timp de câteva decenii sau chiar secole”, a adăugat ea.
Buletinul anual al OMM cu privire la gazele cu efect de seră a fost publicat odată cu apropierea COP31, conferinţa ONU pentru climă, programată să se desfăşoare între 9 şi 20 noiembrie în Antalya, în Turcia. Raportul vizează concentraţiile de gaze acumulate în atmosferă, nu noile emisii anuale.
El Nino
Aproximativ jumătate din dioxidul de carbon emis în fiecare an rămâne în atmosferă, cealaltă jumătate fiind absorbită de ecosistemele terestre şi de către oceane.
Potrivit OMM, concentraţia medie globală de CO2 din 2025 a ajuns la 426,8 părţi per milion (ppm), ceea ce reprezintă 153% din nivelul preindustrial din 1750.
Datele „arată că nivelurile de CO2 continuă să crească şi în 2026”, a precizat Ko Barrett în faţa jurnaliştilor prezenţi la Geneva.
„Fiecare ppm suplimentar are importanţa sa, întrucât el reţine mai multă căldură. Pe scurt, suntem pe cale să supraîncărcăm oceanul şi atmosfera”, a adăugat ea.
Reponsabil pentru aproximativ 66% din încălzirea cauzată de gazele cu efect de seră persistente, CO2 este asociat cu o rată de creştere care s-a triplat începând din anii 1960.
Între 2024 şi 2025, concentraţia sa medie globală a crescut cu 2,8 ppm, peste media pe un deceniu, dar mai puţin totuşi decât creşterea excepţională observată între 2023 şi 2024.
Această creştere mai moderată de anul trecut se explică mai ales prin „reducerea emisiilor de carbon asociate incendiilor din 2025, apoi puternicului episod El Nino din 2023/2024”, a declarat Oksana Tarasova, coordonator ştiinţific principal în cadrul OMM.
O creştere anuală de 2,8 ppm reprezintă, totuşi, „un aport considerabil” de carbon provenit din combustibilii fosili.
Oksana Tarasova avertizează că „actualul episod El Nino va avea cu siguranţă un impact asupra CO2”, întrucât secetele şi incendiile de vegetaţie reduc absorbţia de carbon a ecosistemelor terestre.
Metan şi protoxid de azot
Concentraţia medie globală de metan (CH4) din 2025 a fost de 1.948 de părţi la un miliard (ppb), reprezentând 267% din nivelul din 1750. Reponsabil pentru aproximativ 16% din efectul de încălzire a climei, durata de viaţă a acestui gaz este inferioară celei a dioxidului de carbon (CO2).
Aproximativ 35% din emisiile de CH4 din atmosferă provin din surse naturale, precum zonele umede, care sunt la rândul lor sensibile la evoluţia climei.
Restul de 65% este legat de activităţile umane, inclusiv creşterea animalelor, cultivarea orezului, exploatarea combustibililor fosili, depozitele de deşeuri şi arderea de biomasă.
Protoxidul de azot (N2O), al treilea gaz cu efect de seră persistent ca importanţă, provine din surse naturale şi din activităţi umane, mai ales din arderea de biomasă, utilizarea îngrăşămintelor şi diverse procese industriale. Concentraţia sa medie globală a atins 339,1 ppb în 2025, reprezentând 126% din nivelul anului 1750.
Buletinul anual publicat marţi de OMM atrage atenţia, de asemenea, asupra altor două gaze puternice dar mai puţin abundente, asociate cu producţia şi distribuţia de electricitate – hidrogenul molecular (H2) şi hexafluorura de sulf (SF6) -, ale căror concentraţii au crescut.
„De ce ar trebui să fim îngrijoraţi de acest lucru? Deoarece SF6 are o durată de viaţă în atmosferă de până la 3.200 de ani. Potenţialul său de încălzire globală este de peste 24.000 de ori mai mare decât cel al CO2”, a avertizat Ko Barrett.
sursa – AGERPRES
