Creşterea finanţării pentru protejarea pădurilor, redirecţionarea subvenţiilor nocive şi consolidarea legislaţiei: o largă coaliţie a societăţii civile a cerut joi guvernelor lumii să implementeze „imediat” măsuri concrete pentru a conserva pădurile, înainte de COP30, care va avea loc în Brazilia, informează AFP, citată de Agerpres.
Aproape 40 de ONG-uri, grupuri de reflecţie şi organizaţii de cercetare care alcătuiesc colectivul „Forest Declaration Assessment” detaliază într-un raport o serie de măsuri prioritare pentru punerea în aplicare a promisiunii de a elimina defrişările până în 2030, un angajament luat de peste 140 de lideri ai lumii la COP26 de la Glasgow, în 2021.
Pentru moment, omenirea nu evoluează în direcţia cea bună din acest punct de vedere. În 2023, 6,37 de milioane de hectare de pădure au fost distruse, echivalând cu 9,1 milioane de terenuri de fotbal, potrivit celei mai recente evaluări publicate în octombrie anul trecut de acest colectiv.
„Apelul la acţiune” intervine cu câteva luni înainte de COP30, care va avea loc în noiembrie în Brazilia, în oraşul Belem din Amazonia. Este o bună ocazie pentru „a reevalua rolul extraordinar” jucat de către păduri, a pledat preşedintele COP30, Andre Correa do Lago, într-o scrisoare adresată recent ţărilor din lumea întreagă.
„În 2025, guvernele trebuie să întreprindă acţiuni îndrăzneţe” pentru a-şi respecta angajamentele spre sfârşitul acestui deceniu, pledează autorii raportului publicat joi.
Acest program conţine opt propuneri, începând cu adoptarea unor obiective specifice pentru păduri în acordurile pentru climă şi biodiversitate, vizând în special următoarele evenimente internaţionale, precum COP30 şi summitul G20 din Africa de Sud, în noiembrie.
Alte recomandări includ înăsprirea legislaţiei, rolul populaţiilor indigene, consolidarea parteneriatelor între ţările importatoare şi exportatoare de produse forestiere, etc.
„Guvernele ar trebui să reexamineze cele 470 de miliarde de dolari pe care le cheltuie pe subvenţii agricole care dăunează pădurilor”, pentru a le redirecţiona, au pledat totodată autorii raportului.
„Băncile multilaterale de dezvoltare şi instituţiile financiare publice internaţionale ar trebui să îşi crească finanţările pentru păduri şi pentru dezvoltarea rurală durabilă”, au adăugat ei.
Ideea este, de exemplu, să se restructureze sau să se anuleze o parte din datoria publică a unor ţări în curs de dezvoltare pentru ca ele să poată să investească în protejarea naturii. Instituţiile financiare ar putea, de asemenea, să atribuie o valoare monetară pădurilor conservate, pentru a încuraja astfel bunele practici.
sursa – AGERPRES
