Parlamentarii din Forţa Dreptei au realizat o analiză a proiectelor Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 şi au constatat necesitatea amendării acestora, întrucât „perpetuează nedreptatea măsurilor guvernamentale adoptate până în prezent, promovează un sistem de taxare nejustificat şi aplică o paradigmă economică defavorabilă cetăţenilor şi companiilor”.
„Considerăm că sunt necesare corecţii structurale în privinţa modului în care a fost construit bugetul de stat pentru anul 2023, întrucât acesta este bazat pe indicatori economici ai căror corectitudine s-a dovedit a fi una îndoielnică. În acelaşi timp, este de datoria parlamentarilor care sunt membri ai Forţa Dreptei să întreprindă toate demersurile posibile şi necesare pentru a corecta cât mai multe dintre aberaţiile promovate de guvernarea PSD-PNL. Bugetul de stat trebuie să fie altceva decât voucherizarea României şi transformarea măsurilor de asistenţă socială într-un instrument electoral, ci trebuie să asigure baze reale pentru dezvoltare economică şi creşterea calităţii vieţii, în mod coerent şi consistent”, arată comunicatul de presă al partidului Forţa Dreptei.
Potrivit sursei citate, amendamentele depuse de către parlamentarii din Forţa Dreptei sunt următoarele:
– Majorarea punctului de pensie cu 18%, de la 1 ianuarie 2023, ţinând cont de necesitatea refacerii puterii de cumpărare pierdută de pensionari în ultimul an de zile. Măsura are în vedere actualizarea pensiilor cu 100% din rata inflaţiei din ultimele 12 luni de zile, precum şi aplicarea unui procent de 58,5% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut;
– Reducerea TVA la 5% pentru energia electrică, gaze naturale şi energia termică, măsură menită să reducă presiunea preţurilor la energie asupra populaţiei şi să ofere un surplus de competitivitate pentru societăţile comerciale;
– Reducerea TVA la 5% pentru carburanţi şi a accizei cu 50%, pe o perioadă de 12 luni de zile, măsură necesară în contextul creşterii substanţiale a preţului la pompă şi a veniturilor semnificativ mai mari la bugetul de stat;
– Aplicarea schemei de plafonarea preţurilor la energie pentru primii 300 kWh/lună, astfel încât toţi consumatorii să beneficieze, fără discriminare, de acelaşi preţ la energie pentru acelaşi consum realizat.
– Anularea majorării impozitului pe dividende de la 5% la 8% pentru 2023, măsură aplicată în mod discreţionar şi absurd de Guvern pentru a inhiba dezvoltarea pieţei de capital;
– Suspendarea noilor cote de impozitare pentru veniturile obţinute din activităţi independente şi din drepturi de autor, măsură promovată de Guvern împotriva angajamentelor luate prin programul de guvernare;
– Eliminarea impozitului de 80% din diferenţă pentru tranzacţiile cu terenurile agricole;
– Acordarea primei de comercializare, prin aplicarea Legii 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescăreşti şi de acvacultură;
– Finanţarea programului „ElectricUp” destinat IMM-urilor şi Horeca, prin care susţinerea achiziţionării de panouri fotovoltaice şi dezvoltarea de staţii de încărcare pentru maşini electrice;
– Finanţarea transportului judeţean gratuit al elevilor, în mod direct, astfel încât să fie prevenit blocajul intervenit de la nivelul autorităţilor locale;
– Aplicarea compensaţiilor pentru persoanele persecutate din motive etnice, în perioada 6 septembrie 1940 şi 6 martie 1945, conform prevederilor OUG nr. 105/1999 şi Legii 154/2021, pentru care a fost dispusă în mod nedrept amânarea acordării acestor drepturi.
– Finanţarea comunităţilor româneşti din afara graniţelor, prin sprijinirea aşezămintelor religioase care desfăşoară activităţi deosebite în vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase, având rol coeziv la nivelul comunităţii.
– Majorarea salariilor profesorilor cu 7 miliarde de lei, faţă de creşterea susţinută de Ministerul Educaţiei pentru 2023 – de numai 1 miliard de lei. Profesorii din România au fost prea mult timp amăgiţi cu privire la creşterea salariilor, starea actuală a învăţământului este deplorabilă şi nu se poate face învăţământ de calitate cu oameni nemotivaţi şi prost plătiţi.
– Majorarea bugetului alocat medicilor de familie cu 7 miliarde de lei. Precizăm că bugetul actual este echivalentul unei alocări de doar 50 de bani/zi pentru sănătatea fiecărui pacient din România. Funcţionarea eficientă a medicinei primare va conduce la diminuarea nevoii de spitalizare, fiind detectate din timp nevoile de sănătate ale pacienţilor.
– Eliminarea finanţării pentru pensiile speciale ale parlamentarilor, prevăzute în cuantum de peste 57 de milioane de lei pentru anul 2023;
– Eliminarea subvenţiilor pentru partidele politice, în cuantum de 258 milioane de lei şi redistribuirea acestor fonduri către Ministerul Educaţiei pentru plata salariilor profesorilor;
– Majorarea alocaţiilor pentru copii la 300 de lei, începând cu 1 ianuarie 2023;
– Recuperarea plăţilor restante către angajatori, de peste 3 miliarde de lei, pentru plata concediilor medicale, prin suplimentarea veniturilor alocate Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
– Eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, măsură reintrodusă în acest an, după ce a fost eliminată în anul 2020 pentru că s-a dovedit ineficientă, conducând la încetarea a sute de mii de contracte cu timp parţial.
– Finanţarea programului destinat românilor din Diaspora, care revin în ţară şi obţin un loc de muncă, beneficiind timp de 6 luni de plata a 50% din salariul brut al acestora.
– Alocarea către Municipiul Bucureşti a sumei de 500 milioane lei, pentru plata datoriei Primăriei Municipiului Bucureşti către ELCEN şi soluţionarea problemei financiare referitoare la asigurarea căldurii în sistem centralizat pentru bucureşteni.
– Finanţarea programului „Start Up Nation” cu suma de 1 miliard de lei, fiind o măsură este o măsură pe care antreprenorii o aşteaptă, pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii.
– Finanţarea drumului expres Focşani – Brăila, de 76 de km, care va asigura legătura rutieră a Moldovei de Sud cu podul peste Dunăre de la Brăila şi, mai departe, cu regiunea Dobrogei şi cu Portul Constanţa.
– Suplimentarea fondurilor pentru Autostrada de centură a Bucureştiului, cu 400 milioane de lei, necesară pentru a asigura flux continuu de lucru;
– Finanţarea Inelului feroviar al Capitalei, prin alocarea sumei de 100 milioane de lei necesară lansării în bune condiţii a proiectului;
– Finanţarea drumului expres Tigveni-Râmnicu Vâlcea, cu suma de 17 milioane de lei, pentru realizarea studiu de fezabilitate şi proiect tehnic. Acest sector de drum va asigura legătura rutieră directă a municipiului Râmnicu Vâlcea (DN73C) cu Autostrada A1;
– Finanţarea autostrăzii A6 (Lugoj-Craiova-Calafat), cu suma de 500 milioane de lei, pentru studiu de fezabilitate, proiect, execuţie. Autostrada Sud a fost propusă încă din 2004, pentru conexiunea şi dezvoltarea zonei de sud a ţării, dar nu a fost realizată.
– Finanţarea autostrăzii Braşov – Ploieşti, cu suma de 500 milioane lei, pentru revizuire studiu de fezabilitate şi proiect tehnic de execuţie. Autostrada ar rezolva problema traficului de pe DN1 şi ar realiza o conexiune directă, rută care face parte din coridorul TEN-T (Trans-European Transport Network);
– Modernizarea căii ferate Giurgiu – Bucureşti – Albiţa, prin alocarea a 300 milioane de lei, aceasta fiind o rută feroviară importantă din Coridorul de Transport IX Paneuropean;
– Finanţarea lucrărilor la canalul Siret – Bărăgan, prin suplimentarea sumelor alocate cu 100 de milioane de lei. Se preconizează o alimentare cu apă pentru irigaţii din Canalul Siret – Bărăgan pentru aproape 43.000 ha;
– Finanţarea extinderii Sistemului Naţional de Irigaţii, prin alocarea a 7 milioane de lei pentru studii de fezabilitate necesare creşterea capacităţii de înmagazinare apă a lacurilor din administrarea ANIF şi pentru execuţia de acumulări permanente şi/sau nepermanente pentru crearea rezervelor de apă pentru irigarea culturilor în zonele afectate de secetă.
