Parlamentul European a aprobat marţi o legislaţie menită să oprească declinul biodiversităţii, cerând statelor să refacă ecosistemele deteriorate, în ciuda opoziţiei acerbe din partea dreptei, la unison cu organizaţiile agricole, potrivit AFP, relatează Agerpres.
Eurodeputaţii, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, au validat, la o diferenţă de doar cincisprezece voturi, acordul la care s-a ajuns în noiembrie între negociatorii PE şi cei ai statelor membre cu privire la acest text-cheie al Pactului Verde.
Mai este nevoie de o confirmare formală din partea statelor membre înainte de intrarea sa în vigoare.
Textul le impune celor 27 de state membre ale UE să introducă măsuri de refacere a 20% din terenuri şi spaţii marine la nivelul UE până în 2030.
Sunt enumerate habitatele specifice (zone umede, păduri, râuri, vegetaţii submarine): fiecare stat va trebui să refacă până în 2030 cel puţin 30% din aceste habitate în stare precară, acordând prioritate zonelor Natura 2000.
Rezultatul votului a fost extrem de incert, Partidul Popular European (PPE), cel mai mare grup din PE, cerându-le luni eurodeputaţilor săi să voteze împotriva textului, în timp ce extrema dreaptă a depus amendamente de respingere.
Eurodeputaţii de stânga şi de centru, la unison cu ONG-urile de mediu, şi-au exprimat uşurarea.
După „o campanie agresivă a PPE” şi „în ciuda încercărilor de sabotaj ale extremei drepte (…), o victorie pentru viaţă, pentru fermieri, pentru toţi europenii”, a reacţionat eurodeputata ecologistă Marie Toussaint.
Cu trei luni înainte de alegerile europene, europarlamentarii conservatori şi-au reafirmat sfidarea faţă de Green Deal (Pactul Verde), un set vast de reglementări de mediu care au fost criticate în recentele proteste agricole.
„Încă mai credem că este o lege prost elaborată (…) Sunt aplicate reguli birocratice suplimentare pentru fermierii noştri” într-un moment în care producţia agricolă este sub presiune, a insistat marţi Manfred Weber din Germania, preşedintele grupului PPE.
Sub presiunea dreptei, după o bătălie dură, Parlamentul European a golit de substanţă, în mare măsură, proiectul de lege, prin adoptarea mandatului său de negociere în iulie.
Conservatorii au criticat menţionarea unui obiectiv – deşi doar orientativ – de extindere a zonelor cu „diversitate ridicată” (garduri vii, iazuri, pomi fructiferi) pe 10% din terenurile agricole la nivelul UE, care a fost foarte curând eliminat.
Cel mai important, Parlamentul a eliminat prevederea care viza terenurile agricole. Desigur, acest lucru a fost reintrodus ulterior în timpul discuţiilor cu statele membre, dar într-o formă diluată, precizează AFP.
Conform acordului final, statele vor trebui pur şi simplu să vizeze „tendinţe ascendente” în ceea ce priveşte indicatorii (fluturi, carbon din sol, terenuri agricole „de mare diversitate”).
Iar textul prevede că cel puţin 30% din turbăriile drenate utilizate în agricultură vor fi refăcute până în 2030 (dintre care cel puţin un sfert vor fi reumidificate), cu riscul, potrivit dreptei, de slăbire a randamentelor, în ciuda posibilelor flexibilităţi în funcţie de stat.
sursa – AGERPRES
