Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat marţi o rezoluţie nonlegislativă care solicită Consiliului UE adoptarea unei decizii pozitive privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.
Rezoluţia, adoptată cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra şi 43 de abţineri, îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România până la sfârşitul anului 2022, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state la începutul anului 2023.
Parlamentul European ”reaminteşte că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011”, arată rezoluţia. AGERPRES
Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL): Tocmai am adoptat, cu largă majoritate, o rezoluție a Parlamentului European în care cerem Consiliului Uniunii Europene să aprobe integrarea României în spațiul Schengen
„Tocmai am adoptat, cu largă majoritate, o rezoluție a Parlamentului European în care cerem Consiliului Uniunii Europene să aprobe integrarea României în spațiul Schengen.
Rezoluția a fost adoptată cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri. Acest rezultat arată că aderarea țării noastre la spațiul Schengen este susținută de europarlamentari din toate colțurile Uniunii Europene și din toate grupurile politice proeuropene. Textul rezoluției menționează clar că țara noastră îndeplinește criteriile tehnice de aderare la zona Schengen de peste 11 ani.
Spațiul Schengen și întreaga Uniune Europeană sunt mai sigure cu țara noastră în interiorul spațiului de liberă circulație decât în afara lui. România a demonstrat anul acesta că poate securiza frontiera de est a Uniunii Europene în cele mai dificile condiții: a primit peste 1 milion de refugiați din Ucraina cărora le-a oferit hrană, adăpost și îngrijire medicală. În plus, țara noastră a asigurat tranzitul fără riscuri pe teritoriul său pentru refugiații ucraineni și treceri sigure ale frontierei către alte state UE și Schengen, cum ar fi Ungaria.
Beneficiile aderării României la spațiul Schengen sunt concrete și sunt imediate. În anul 2021, peste 36 de milioane de persoane și aproximativ 12 milioane de mijloace de transport au trecut granițele țării noastre și au trebuit să aștepte la coadă pentru controlul vamal. Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va însemna zero ore de așteptat la graniță pentru șoferii de camioane care exportă marfa din România spre vestul Uniunii Europene și zero ore de stat la coadă pentru turiștii români care aleg să meargă vara în vacanță în Bulgaria sau Grecia. Înseamnă costuri mai puține pentru transportatorii de mărfuri, mai puțin combustibil consumat și mai puține ore la volan pentru șoferi.
Totodată, aderarea la spațiul Schengen va aduce mai multe investiții în țara noastră care vor genera mai multe locuri de muncă stabile și bine plătite pentru oameni. Un investitor străin va fi mult mai interesat decât în prezent să deschidă o fabrică în România dacă va ști că poate exporta marfa în restul Uniunii Europene mult mai rapid o dată cu eliminarea controlului vamal.”
USR – Toți europarlamentarii USR au votat în favoarea aderării României la Schengen.
Astăzi, în plenul Parlamentului European, s-a votat rezoluția prin care se cere urgentarea procedurilor pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Toți europarlamentarii USR au susținut ferm aderarea României la Schengen și au votat rezoluția de astăzi.
„Spațiul Schengen înseamnă lipsa frontierelor interne în Uniunea Europeană, ceea ce ar duce la o fluidizare a traficului dintre România și întreg spațiul Uniunii Europene. La ora actuală, ne ține în loc un singur partid, din familia EPP, din Țările de Jos, tocmai de aceea consider că eforturile diplomatice trebuie să fie accentuate în acest moment. România îndeplinește toate condițiile pentru intrarea în Schengen. Sigur, avem multe reforme de făcut, avem multe lucruri de reparat, mai ales în justiție, dar în ce privește condițiile pentru aderare la Spațiul Schengen, acestea sunt îndeplinite în întregime”, a declarat europarlamentarul Vlad Marius Botoș, unul dintre cei mai activi europarlamentari români pe această temă.
Au fost înregistrate 547 de voturi pentru această rezoluție din 639 de europarlamentari prezenți în sală, ceea ce însemnă că România și Bulgaria au o susținere covârșitoare pentru a face următorul pas.
Dan Nica: România în Schengen! Consiliul UE trebuie să țină cont de rezoluția votată azi de Parlamentul European
Dan Nica, liderul Delegației PSD din Parlamentul European, a declarat că rezoluția votată astăzi de forul europarlamentar „îndeamnă Consiliul să adopte până la sfârșitul anului 2022 decizia sa privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre la începutul anului 2023. Exista unanimitate în Parlament că toate condițiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011”, a declarat Dan Nica.
Plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg a votat astăzi rezoluția pentru soluționarea aderării României la Spațiul Schengen, ca urmare a solicitării delegației social-democrate în Parlamentul European. Demersul de a avea o dezbatere cu rezoluție pe problema Schengen a fost susținut de Grupul politic S&D și de majoritatea grupurilor politice.
Menținerea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria și România are un impact negativ asupra principiului egalității și nediscriminării în cadrul UE, precum și asupra exporturilor și importurilor din și către ambele state membre și asupra operațiunilor de transport din și către unele dintre cele mai mari porturi de marfă și de pasageri din sudul Europei, generând pierderi ale profiturilor și creșteri ale cheltuielilor.
Menținerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii și reintroducerea acestor controale în spațiul Schengen au un impact considerabil și asupra vieții cetățenilor europeni, în special asupra lucrătorilor mobili și a tuturor celor care beneficiază de principiul liberei circulații în interiorul UE, și subminează grav încrederea acestora în instituțiile europene și în integrarea europeană.
