Parlamentul European cere, într-o rezoluţie adoptată joi, aplicarea strictă a legislaţiei UE existente, o definiţie armonizată a hărţuirii cibernetice şi o responsabilitate sporită a platformelor pentru a îmbunătăţi protecţia victimelor, arată Agerpres.
În rezoluţia adoptată prin ridicare de mâini, plenul PE solicită sancţiuni eficiente şi disuasive pentru infracţiunile de hărţuire cibernetică, facilitând raportarea incidentelor pentru victime şi eliminând lacunele juridice la nivelul UE în ceea ce priveşte recunoaşterea amplorii şi gravităţii depline a problemei, informează un comunicat al legislativului comunitar.
Eurodeputaţii se declară îngrijoraţi de creşterea hărţuirii cibernetice şi a abuzurilor online bazate pe imagini sau videoclipuri, sugerând că măsurile existente ar putea să nu fie suficiente. Ei solicită Comisiei Europene să evalueze dacă este necesară o definiţie armonizată a hărţuirii cibernetice la nivelul UE şi dacă aceasta ar trebui recunoscută ca infracţiune cu dimensiune transfrontalieră în blocul comunitar.
O altă cale, susţin eurodeputaţii, ar fi adăugarea infracţiunilor motivate de ură pe lista infracţiunilor incriminate de UE, deoarece aceasta ar acoperi şi cazurile cele mai grave.
PE afirmă că este dezamăgit de lipsa unui cadru juridic pentru detectarea materialelor online care conţin abuzuri sexuale asupra copiilor şi solicită Comisiei să acţioneze rapid pentru a se asigura că platformele digitale adoptă mecanisme voluntare de raportare.
Legislativul comunitar insistă asupra necesităţii de a trage la răspundere platformele online în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea hărţuirii cibernetice, avertizând cu privire la anumite modele de afaceri care stimulează răspândirea conţinutului care incită la ură, afectând în special minorii, femeile şi comunitatea LGBTIQ+.
Eurodeputaţii critică, de asemenea, sistemele de recomandare hiperpersonalizate care aduc în prim-plan discursurile de incitare la ură şi trec în plan secund conţinuturile mai puţin controversate.
PE doreşte o aplicare mai strictă a articolului 28 din Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), care vizează protecţia minorilor, îndemnând Comisia să finalizeze cazurile pendinte şi opunându-se ferm oricăror încercări de a readuce în discuţie prevederile regulamentului. Eurodeputaţii sunt preocupaţi de utilizarea tot mai frecventă a inteligenţei artificiale în scopuri abuzive – de exemplu, generarea de deepfake-uri şi de conţinut intim fără consimţământ – şi solicită furnizorilor să respecte obligaţiile prevăzute în Regulamentul privind IA în ceea ce priveşte etichetarea.
De asemenea, ei reiterează necesitatea interzicerii aşa-numitelor „aplicaţii de nudificare”, aflate în prezent în curs de negociere.
Textul reaminteşte necesitatea de a consolida protecţia şi sprijinul pentru victimele hărţuirii cibernetice şi de a majora fondurile pentru organizaţiile victimelor, integrând hărţuirea cibernetică şi măsurile de răspuns în strategiile naţionale de sănătate mintală. Statele membre ar trebui să acorde prioritate prevenirii, educaţiei şi sensibilizării, orientate către copii, părinţi şi educatori, adaugă deputaţii, solicitându-le punerea rapidă în aplicare a Directivei UE privind drepturile victimelor, mai precizează acesta.
sursa – AGERPRES
