PAS cu PAS, acuzaţiile lui Iohannis pe legile justiţiei au fost demontate / Un PAS, de la ministrul Justiției, Tudorel Toader și alt PAS, de la fostul ministru, Cazanciuc!

justitie

Preşedintele are dreptul are competenţa de a sesiza Curtea Constituţională pe legile justiţiei, dar modul în care îşi exprimă public această poziţie arată o teamă a acestuia cum că s-ar rescrie Constituţia, a delarat miercuri ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a fost prezent la prima şedinţă a comisiei parlamentare speciale pe modificarea codurilor penal, de procedură penală şi de procedură civilă.

„Faptul că preşedintele Republicii vrea să se sesizeze CCR, Comisia de la Veneţia, intră în limitele de competenţă constituţională ale preşedintelui.

curtea constitutionalaModul în care îşi exprimă public această competenţă depinde de la fiecare preşedinte succesiv pe care l-am avut.

Am văzut şi eu preocuparea dânsului, să nu zic îngrijorarea, ca acest termen s-a tot folosit, ca nu cumva din mers să se rescrie Constituţia. Categoric, afirmaţia nu are nicio acoperire. Noi avem o Constituţie din categoria celor clasificate, semirigide, adică o Constituţie cu o procedură foarte greoaie de modificat”, a spus Tudorel Toader.

  • El a arătat că Legea fundamentală a României „nu se modifică din mers”, ci se revizuieşte după o procedură destul de complicată, riguroasă care în final presupune şi trei pătrimi din numărul parlamentarilor, majoritate calificată, „greu de atins în această perioadă”.

„Este firesc, dacă ai trei legi, fiecare lege este criticată şi Curtea se pronunţă de fiecare dată când este sesizată – trei legi, trei sesizări, evident 3 decizii. (…) Am observat că a exprimat preocupare pentru faptul că prin legile cele trei ale justiţiei au fost consacrate instituţii noi. Sigur, făcea referire la acea secţie specială de anchetare a eventualelor fapte care pot fi comise de către magistraţi. Aici critica m-a surprins, pentru că indirect critică Decizia CCR, decizie care a consacrat constituţionalitatea respectivei soluţii legislative. Prin urmare, are competenţa constituţională să sesizeze CCR. Pentru mine era previzibil faptul că o va sesiza, rămâne să motiveze sesizarea”, a afirmat ministrul Justiţiei.

Iohannis Toader
sursa foto: b1.ro

El a arătat că a observat că preşedintele Iohannis a dat indicaţii judecătorilor: „Am văzut din declaraţia preşedintelui, ca şi precedentul preşedinte, că dă indicaţii judecătorilor constituţionali să nu se grăbească şi să analizeze corect sesizarea. (…) Eu nu cred că e necesară această îndrumare către judecătorii CCR”.

Tudorel Toader a subliniat că se va ţine cont de avizul Comisiei de la Veneţia:

„Toţi ne raportăm, până la urmă, la avizul Comisiei de la Veneţia. În fapt, la standardele pe care le consacră Comisia de la Veneţia, în fond, la acel patrimoniu constituţional comun şi, chiar dacă e Comisie de la Veneţia, nu uitaţi faptul că din ea fac parte şi ţări care nu sunt membre ale Uniunii, ţări care nu fac parte din Consiliu. Ne raportăm la respectivele standarde şi ne raportăm fiecare în poziţia constituţională pe care o are. Depinde cine solicită, depinde pentru ce solicită, depinde în ce fază a procesului legislativ se solicită acest aviz, după cum depinde foarte mult şi de stadiul adoptării legii respective”.

Robert Cazanciuc – atac dur la Iohannis: Preşedintele vrea să blocheze activitatea Parlamentului şi reforma justiţiei

Într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament, fostul ministru al Justiţiei, senatorul Robert Cazanciuc, membru în comisia specială pentru legile justiţiei, a afirmat că preşedintele Klaus Iohannis doreşte să blocheze activitatea Parlamentului şi a CCR.

Cazanciuc„Legile Justiţiei au ajuns la promulgare după parcurgerea tuturor etapelor procesului legislativ şi democratic şi fac parte, chiar dacă preşedintele refuză să accepte acest lucru, dintr-o necesară reformă a Justiţiei realizată legal de Parlamentul României. Din păcate, preşedintele României doreşte să blocheze activitatea Parlamentului şi a CCR. Este vorba despre decizii ale CCR care rămân neaplicate şi de legi ale Parlamentului care vor rămâne, din păcate, neadoptate. Preşedintele contestă procesul parlamentar şi demersul coaliţiei de guvernare privind reforma Justiţiei. (…)

  • Preşedintele nu a indicat niciun articol, paragraf, nimic din conţinutul celor trei legi care să încalce într-un fel sau altul principiile, rigorile statului de drept”, a spus Cazanciuc.
  • El susţine că Iohannis nu este interesat să se comporte ca un mediator, ci de menţinerea unei situaţii care a condus de-a lungul timpului la mai multe abuzuri demonstrate din plin şi în spaţiul public şi, totodată, vrea ca magistraţii să rămână colaboratori ai serviciilor secrete.

„Preşedintele foloseşte aceeaşi retorică contestatară fără informaţie, pe care o auzim şi o vedem permanent la cei care încă îl mai susţin. Respingând acest pachet de legi ale Justiţiei, preşedintele doreşte ca magistraţii să fie în continuare colaboratori ai serviciilor secrete, vrea ca procurorii să poată exercita în continuare presiuni asupra judecătorilor şi vrea în continuare ca acelaşi om să numească şi procurorii şi preşedintele Înaltei Curţi, adică să aibă control politic asupra numirii magistraţilor.(…) După trei ani de mandat, în care preşedintele nu a mediat nimic, în care nu a unificat societatea, în care nu a prezentat niciun proiect demn să poarte denumirea naţional, preşedintele României a rămas la primul pas făcut în campania electorală, din păcate, şi acela cu stângul. Toată opera politică a preşedintelui României se restrânge la cuvântul ‘penal’.

Când nu are nimic de spus, preşedintele aduce pe tapet acelaşi discurs aproape obsesiv, cuvintele ‘penal’, ‘anticorupţie’ şi legile Justiţiei fiind singurul proiect politic în anul Centenar al preşedintelui României. E limpede că această respingere iraţională a efortului Parlamentului României de a reforma Justiţia nu are legătură cu Justiţia, ci cu campania electorală pentru al doilea mandat pe care însă, din lipsă de idei politice, preşedintele României pare că a început-o mai devreme”, a mai spus Cazanciuc.

klaus-iohannis semneazaReacţiile celor doi demnitari vin în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că va trimite la Curtea Constituţională pachetul legilor Justiţiei, dar şi la Comisia de la Veneţia.

Este vorba despre Legea 303/2004 referitoare la statutul magistraţilor, Legea 304/2004 referitoare organizarea judecătorească şi Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, pe care preşedintele le consideră că nu sunt „deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi nici standardelor europene în materie.