Pelerinajul de Florii reprezintă o mărturisire a credinţei în Hristos cel Răstignit şi Înviat, o binecuvântare pentru oraş şi un prilej de bucurie pentru pelerini, le-a transmis, sâmbătă seară, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, miilor de credincioşi adunaţi pe Dealul Mitropoliei, notează Agerpres.
„Pelerinajul de Florii este rugăciune în procesiune şi adunare în mişcare a parohiilor şi mănăstirilor, a clerului şi credincioşilor mireni. El este o mărturisire a credinţei în Hristos cel Răstignit şi Înviat, dar şi o prietenie cu el, biruitorul morţii. Pelerinajul este o binecuvântare pentru cetate şi o bucurie pentru pelerini. Mulţumim tuturor clericilor şi credincioşilor participanţi la pelerinaj şi rugăm Mântuitorul Iisus Hristos să dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi mântuire şi sărbători binecuvântate spre Slava lui Dumnezeu şi a noastră mântuire”, a spus Patriarhul Daniel, în cuvântul de învăţătură adresat participanţilor la Pelerinajul de Florii.
Înalta faţă bisericească a reamintit că s-a încheiat Postul de 40 de zile şi că urmează intrarea în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos.
„Postul de 40 de zile din perioada Triodului s-a încheiat cu Vecernia de vineri din săptămâna a şasea, adică de ieri. Astfel, s-a trecut spre Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor sau a Intrării Domnului în Ierusalim. Aceste două zile sunt o punte între postul ascetic de 40 de zile şi Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului Nostru Iisus Hristos, care are un conţinut mistagogic, de participare tainică sau mistică la suferinţele lui Hristos, la Paştele Crucii, ca pregătire pentru a primi bucuria Paştelui Învierii Domnului”, a arătat Patriarhul.
Preafericitul Părinte a spus că învierea lui Lazăr a grăbit condamnarea la moarte a lui Iisus prin răstignire, cu puţin timp înainte de Paştele iudaic.
„Încă din copilărie, Domnul Iisus mergea în fiecare an în pelerinaj la Ierusalim cu prilejul sărbătorii Paştelui Iudaic. Ultima dată însă, El a mers la Ierusalim după ce a înviat din morţi pe prietenul său Lazăr din Betania, care murise cu patru zile înainte. Minunea învierii lui Lazăr a patra zi a produs mare admiraţie şi bucurie în poporul simplu şi în rândul copiilor şi tinerilor, care l-au întâmpinat pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, cântându-i ‘Osana, binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului’. Atunci, mulţi iudei au crezut în Iisus. Din acest motiv, cărturarii şi fariseii, plini de invidie şi ură împotriva lui Iisus, au hotărât să-l ucidă. Astfel, învierea lui Lazăr a grăbit moartea lui Iisus prin răstignire înainte de Paştele iudaic. Însă Iisus a biruit moartea proprie prin Înviere şi a devenit temelia învierii tuturor oamenilor la sfârşitul veacurilor”, a explicat ierarhul.
El a amintit că interpretarea potrivit căreia învierea lui Lazăr este icoană sau preînchipuire a învierii de obşte sau universale se regăseşte explicată de doi părinţi, unul din Răsărit şi altul din Apus.
„Se află mai întâi explicată în scrierea Sfântului Chiril Alexandriei, care a trecut la domnul în anul 444, scriere numită ‘Comentarii la Evanghelia după Ioan’, dar şi într-o predică a teologului apusean Petru Hrisologul, trecut la domnul în anul 450. Deci, aceşti doi părinţi, unul din Răsărit şi altul din Apus, în aceeaşi perioadă, au interpretat într-un sens comun, asemănător, învierea lui Lazăr ca fiind o prefigurare a învierii de obşte”, a mai spus Patriarhul Daniel.
Arhiepiscopia Bucureştilor a organizat, sâmbătă, Pelerinajul de Florii, la care au luat parte mii de credincioşi – ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi mireni din Bucureşti şi judeţul Ilfov –, în fruntea procesiunii aflându-se episcopul-vicar Timotei Prahoveanul.
Sursa: Antena 3
