În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, istoricul, poetul și jurnalistul Marius Oprea a discutat despre evoluția Securității în România post-comunistă, scrie gandul.ro.
Istoricul Marius Oprea a vorbit în repetate rânduri despre moștenirea Securității în România post-comunistă. El susține că mulți dintre colaboratorii și ofițerii Securității au rămas influenți în politică și societate după 1989, continuând să conducă țara.
„Pentru că, iată, nu mai conduc ei în mod direct, așa cum se întâmpla în anii 90, când, practic, Securitatea a privatizat comunismul, dar în folosul ei și al activiștilor de partid. Acum domnesc fii și nepoții lor. Ce interes ar avea să descopere scheletele din dulapul părinților? ”, a declarat Oprea.
Marius Oprea a subliniat că nostalgia alimentată de necunoașterea trecutului, facilitează răspândirea neomarxismului progresist. Această nostalgie idealizată distorsionează realitatea istorică și riscă să simplifice problemele contemporane, ignorând lecțiile esențiale ale istoriei și complexitatea societății actuale.
„Renaște nostalgia tocmai pe acest fond al al necunoașterii trecutului. Reînvie neomarxismul progresist.”, a afirmat Marius Oprea.
Într-un articol Marius Oprea afirmă că votul pentru USR PLUS înseamnă, de fapt, sprijinirea moștenitorilor Securității, subliniind legăturile dintre fondatorii partidului și foști membri ai aparatului represiv. Oprea identifică figuri cheie, precum Dacian Cioloș și alții, ca având conexiuni directe cu Securitatea.
„N-a fost contestat. Ba dimpotrivă, Domnul Cioloș a avut o ieșire nefericită, spunând la vremea respectivă că, de fapt, cine n-a avut de-a face cu Securitatea? Așa cum avusese el în calitate de parte din filajul casei Doina Cornea înainte de 1989, când era normal”, a declarat Oprea.
Oprea accentuează faptul că foștii ofițeri de Securitate și-au recăpătat rapid influența după comunism și s-au adaptat cu ușurință la noul peisaj capitalist.
„Au schimbat șepcile cu cozoroc cu șepcile de baseball. Au zis șase, intrăm în NATO. Ei știu foarte bine că accesul la informații și la puterea de decizie sunt cele care creează bani. Când au descoperit că de fapt nu mai aveau constrângeri ideologice, nu mai aveau ședințe de partid și aveau liber la bani. Nu mai era nici legea 18 a ilicitului, acum e capitalism, hai să ne bucurăm de el.”, declară Oprea.
Marius Oprea povestește despre brutalitatea din lagărul de la Salcia, unde un deținut a fost bătut până aproape de moarte și apoi transportat pe o targă, răstignit simbolic. Această imagine l-a marcat profund, inspirându-i scrierile.
„S-a întâmplat tot aici, la la Salcia. L-au bătut pe un deținut până aproape că l-au omorât și apoi trupul l-au așezat pe o targă ca un crucifix în care bătuseră piroane invers și l-au înfipt în acele piroane și așa l-au cărat până la lagăr, unde a fost lăsat câteva zile, după care a fost îngropat. Scriu foarte multe dintre cărțile și articolele mele cu gândul la acel Isus din lagărul de la Salcia. Nu știu și nu voi ști vreodată, probabil cum l-a chemat”, a afirmat Marius Oprea.
