Aproximativ jumătate dintre elevii de 15 ani din România nu ating nivelul minim de competență la matematică, citire și științe, arată rezultatele PISA 2025, publicate marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). România rămâne sub media statelor OCDE la toate cele trei domenii evaluate, iar rezultatele la citire au scăzut față de 2022.
Cele mai mari probleme apar la matematică: 52% dintre elevii români au rezultate sub nivelul de bază. Dintre aceștia, 30% se situează sub Nivelul 1a, ceea ce indică performanțe foarte slabe, iar 22% ating doar Nivelul 1a.
La citire, 48% dintre elevi nu ating pragul minim: 24% sunt sub Nivelul 1a, iar alți 24% se află la Nivelul 1a.
La științe, proporția elevilor cu rezultate sub nivelul de bază este de 46%: 20% sunt sub Nivelul 1a și 26% se situează la Nivelul 1a.
Aceste rezultate sunt asociate în dezbaterea publică noțiunii de analfabetism funcțional. Mai exact, elevii pot citi un text sau pot cunoaște anumite noțiuni, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să înțeleagă, să interpreteze și să folosească informațiile în situații concrete.
OCDE folosește însă în raport formularea „sub nivelul minim de competență”, nu stabilește un diagnostic individual de analfabetism funcțional.
Elevii sunt încadrați, în funcție de rezultatele lor, în șase niveluri de performanță:
Nivelurile 5-6 – elevi cu performanțe ridicate;
Nivelurile 3-4 – elevi cu performanțe medii;
Nivelul 2 – elevi cu performanțe de bază;
Nivelul 1 – elevi cu „nivel scăzut de înțelegere” a noțiunilor, altfel spus cu performanțe foarte slabe.
Ce înseamnă, concret, nivelul minim de competență
La matematică, doar 48% dintre elevii români au atins cel puțin Nivelul 2, față de o medie OCDE de 65%.
La acest nivel, un elev poate înțelege cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă, de exemplu să compare distanțele dintre două trasee sau să transforme prețurile într-o altă monedă.
La citire, 52% dintre elevii din România ating cel puțin Nivelul 2, comparativ cu media OCDE de 69%.
Aceștia pot identifica ideea principală a unui text de lungime medie, pot găsi informații după criterii explicite și pot reflecta asupra scopului și formei textului atunci când primesc indicații clare.
În domeniul științelor, 54% dintre elevi ating sau depășesc nivelul minim, față de 74% în țările OCDE.
La acest nivel, elevii pot recunoaște explicația corectă pentru fenomene științifice familiare și pot stabili, în cazuri simple, dacă o concluzie este susținută de datele prezentate.
România, sub media OCDE la toate domeniile
Elevii români au obținut în medie 425 de puncte la științe, 419 puncte la matematică și 413 puncte la citire. România s-a situat sub media OCDE la toate cele trei domenii.
La evaluarea capacității de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, elevii români au obținut un scor mediu de 442 de puncte, de asemenea sub media OCDE.
Rezultatele la matematică și științe nu s-au modificat semnificativ statistic față de 2022.
În schimb, performanța la citire a scăzut. Pe termen mai lung, rezultatele din 2025 la matematică și citire sunt mai slabe decât cele înregistrate în 2015.
Față de 2015, proporția elevilor care nu ating Nivelul 2 a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu nouă puncte procentuale la citire și cu șapte puncte procentuale la științe.
Foarte puțini elevi ajung la performanțe de vârf
România are și o proporție redusă a elevilor cu performanțe foarte bune, care ating Nivelul 5 sau 6.
La matematică, doar 4% dintre elevii români se află în această categorie, comparativ cu media OCDE de 8%.
La științe, procentul este de 2%, față de media OCDE de 7%, iar la citire ajunge la numai 1%, comparativ cu 6% în statele OCDE.
Elevii care ating aceste niveluri pot rezolva situații complexe, pot lucra cu idei abstracte și pot face diferența între fapte și opinii pe baza unor indicii care nu sunt întotdeauna explicite.
Diferență uriașă între elevii avantajați și cei vulnerabili
Rezultatele PISA 2025 arată că situația financiară și socială a familiei influențează puternic performanța școlară în România.
La științe, diferența dintre cei mai avantajați 25% dintre elevi și cei mai dezavantajați 25% este de 122 de puncte. Diferența este mult peste media OCDE, de 85 de puncte.
Mai mult, acest decalaj s-a adâncit în România între 2015 și 2025, în timp ce, la nivelul OCDE, s-a redus. Performanțele elevilor dezavantajați au scăzut, în vreme ce rezultatele elevilor avantajați au rămas stabile.
Statutul socioeconomic explică 22% din variațiile rezultatelor la științe în România, aproape dublu față de media OCDE, de 12%. Numai 7% dintre elevii români dezavantajați au reușit să ajungă în sfertul superior al performanței naționale, comparativ cu o medie OCDE de 12%.
Elevii petrec mai mult timp pe dispozitive pentru divertisment decât pentru învățare
Elevii români au declarat că folosesc dispozitive digitale la școală, în medie, 1,6 ore pe zi pentru activități de învățare și 1,7 ore pentru divertisment. Media OCDE este de 1,7 ore pentru învățare și 1,1 ore pentru activități fără legătură cu lecțiile.
Aproximativ 29% dintre elevii din România spun că, la majoritatea sau la toate orele de științe, colegii lor sunt distrași frecvent de dispozitivele digitale. Acești elevi au obținut cu 18 puncte mai puțin la științe decât cei care nu au raportat astfel de probleme.
În 2025, 49% dintre elevii români învățau în școli în care telefoanele mobile erau interzise în incintă. Procentul a crescut puternic față de 2022, când era de 22%.
Patru din zece elevi folosesc săptămânal inteligența artificială
Inteligența artificială a intrat deja în activitatea școlară. Aproximativ 40% dintre elevii români au declarat că folosesc cel puțin o dată pe săptămână chatboți bazați pe inteligență artificială pentru a învăța, față de media OCDE de 46%.
O treime dintre elevi folosesc inteligența artificială pentru documentarea inițială asupra unui subiect, 31% pentru rezumarea unui text și 33% pentru redactarea temelor.
Doar 9% au declarat că nu folosesc niciodată sau aproape niciodată asemenea instrumente pentru sarcinile școlare analizate de PISA.
Absenteismul rămâne o problemă serioasă
În cele două săptămâni dinaintea testării, 33% dintre elevii români au lipsit cel puțin o zi de la școală, comparativ cu media OCDE de 22%.
Aproximativ 39% au absentat de la cel puțin o oră, față de media OCDE de 24%, iar 65% au întârziat cel puțin o dată, comparativ cu 50% la nivelul OCDE.
Față de 2022, a scăzut proporția elevilor care au absentat o zi întreagă sau de la cel puțin o oră. În schimb, procentul celor care au întârziat a crescut de la 57% la 65%.
Unul din cinci elevi este victima bullyingului
În România, 21% dintre elevi au declarat că au fost victimele unei forme de bullying de câteva ori pe lună sau mai des, procent apropiat de media OCDE, de 20%.
Aproximativ 3% au spus că informații supărătoare despre ei au fost publicate online, fără consimțământ, de cel puțin câteva ori pe lună.
Acești elevi au obținut, în medie, cu 48 de puncte mai puțin la științe decât colegii lor.
Cum a fost realizată evaluarea
La PISA 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. În România au fost testați 7.725 de elevi din 322 de școli.
Eșantionul reprezintă aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani, respectiv circa 76% din totalul populației de această vârstă.
OCDE precizează că toate datele colectate în România au respectat standardele de calitate PISA și au fost considerate adecvate pentru publicare.
Evaluarea din 2025 s-a concentrat în principal pe științe, în timp ce matematica și citirea au fost domenii secundare.
Sursa: TVR INFO
