Ţările UE au respins transformarea sexului non-consensual într-o infracţiune penală la nivelul întregului bloc comunitar, unele state considerând că executivul comunitar şi-a depăşit prerogativele prin propunerea proiectului de lege privind violenţa sexuală, relatează POLITICO, citat de News.ro.
În martie 2022, Comisia Europeană a prezentat un proiect de lege menit să protejeze femeile de violenţă, de la mutilarea genitală la hărţuirea cibernetică. De asemenea, acesta urmărea ca toate ţările UE să clasifice sexul non-consensual drept viol, pedepsit cu cel puţin opt ani de închisoare. Însă, după mai bine de un an de discuţii care au provocat diviziuni, guvernele UE au respins vineri propunerea privind violul. Mai exact, deşi au susţinut legea în ansamblu, au eliminat prevederea privind violul.
Suedia, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, reuşise în urmă cu o săptămână să obţină un acord între ţări care să apropie UE de ratificarea Convenţiei de la Istanbul din 2011 – un tratat internaţional menit să reducă violenţa împotriva femeilor în Europa. Aceste negocieri au scos însă la iveală un război cultural între ţările din Europa de Est, precum Polonia, Ungaria şi Bulgaria, şi ţările din Europa de Vest.
De data aceasta însă, în timp ce câteva ţări, printre care Polonia şi Ungaria, au criticat legislaţia planificată pentru protejarea femeilor, majoritatea ţărilor UE, printre care Suedia şi Germania, au declarat că Bruxelles-ul şi-a depăşit pur şi simplu atribuţiile prin faptul că a insistat asupra stabilirii unor norme comune la nivelul UE pentru pedepsirea violului.
„Poziţia Consiliului UE nu poate fi interpretată ca o punere sub semnul întrebării a gravităţii infracţiunii penale ca atare sau ca o lipsă de ambiţie”, a subliniat ministrul suedez al justiţiei, Gunnar Strömmer, în timpul unei reuniuni a miniştrilor justiţiei la Luxemburg. „Faptul că această infracţiune nu este inclusă în text este legat exclusiv de motive ce ţin de temeiul juridic”, a precizat el.
La şase ani după ce campania #MeToo a scos la iveală amploarea până atunci ascunsă a violenţei sexuale împotriva femeilor, respingerea textului a fost primită cu dezamăgire şi scepticism de către cel mai mare susţinător al planului din partea Comisiei, comisarul pentru egalitate Helena Dalli, precum şi de grupurile de femei şi câteva ţări, între care Belgia.
Eliminarea violului din proiectul de lege al UE „se bazează pe o interpretare restrictivă a temeiului juridic a exploatării sexuale a femeilor şi a copiilor”, a declarat Dalli. „Cu toate acestea, acelaşi temei juridic a fost deja folosit pentru incriminarea abuzului sexual asupra copiilor în directiva privind abuzul sexual asupra copiilor”, a arătat comisarul.
DISCUŢII ÎN CONTRADICTORIU
În timp ce un număr tot mai mare de ţări din UE, inclusiv Spania şi Belgia, au adoptat în ultimii ani legi privind consimţământul sexual, cum este legea spaniolă cunoscută sub numele „doar da înseamnă da”, Comisia Europeană şi-a prezentat în 2022 planul de a incrimina violul la nivelul întregului bloc comunitar ca parte a unei directive mai ample care stabileşte standarde minime care să reglementeze abuzurile împotriva femeilor. De asemenea, planul urmărea să accelereze o tendinţă tot mai mare în ţările occidentale de a facilita accesul victimelor violenţei sexuale la justiţie.
În prezent, însă, blocul este împărţit în două grupuri aproape egale, 14 ţări – inclusiv Franţa şi Polonia – cerând victimelor să dovedească folosirea forţei sau a ameninţării în cazul violului, iar alte 13 – între care Spania, Belgia, Luxemburg, Suedia şi Grecia – îşi bazează definiţia penală a violului pe consimţământ.
Multe ţări au considerat că planul Comisiei nu este solid din punct de vedere juridic şi, de asemenea, ar putea crea un precedent, permiţând Bruxelles-ului să îşi extindă puterea legislativă. Câteva ţări, printre care Belgia, Luxemburg, Grecia şi Italia, au susţinut propunerea în ansamblu, dar au deplâns lipsa de ambiţie politică.
„Acest consens vine în cadrul Consiliului cu un preţ, sacrificarea infracţiunii de viol, o alegere pe care o regretăm profund”, a declarat Willem van de Voorde, reprezentantul permanent al Belgiei la UE, în timpul unei discuţii pe marginea textului. „Dacă nu există consimţământ, există viol. La nivelul UE, avem nevoie, de asemenea, de o incriminare puternică a acestei infracţiuni dacă dorim o scădere serioasă a acestui tip de infracţiune”, a arătat ambasadorul belgian.
În 2014, una din 20 de femei europene a declarat că a fost violată, potrivit unui sondaj realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE, deşi sunt disponibile puţine statistici la nivelul UE cu privire la prevalenţa violului în UE. De asemenea, sondajele tind să subestimeze substanţial adevărata amploare a infracţiunii. „Violenţa sexuală continuă să facă ravagii pe continent şi în lume”, a declarat Berber Biala-Hettinga, avocat pentru drepturile omului la Amnesty International.
Ţările UE vor trebui acum să negocieze planul cu Parlamentul European, după ce acesta îşi va stabili propria poziţie. Un vot în Parlament este planificat pentru luna iulie, potrivit unui purtător de cuvânt al Parlamentului.
