PNL și USR au depus o moțiune simplă împotriva lui Andrușcă de la Economie: Daniel Andrușcă, piesă de mobilier în minister

PNL USR

Formațiunile PNL și USR au depus astăzi o moțiune simplă împotriva ministrului Economiei.

Pentru a nu rata niciun cuvant din textul motiunii, o prezentam integral in continuare:

„În an de centenar, economia ţării este în impas. Fără viziune, fără reguli, fără strategii, actuala economie de piaţă este o barcă în derivă. Dar Guvernul PSD/ALDE îşi continuă activitatea pe două tipuri de economii, cea prezentată public, pe canalele media obediente şi cea reală, resimţită în buzunarele fiecărui roman. Cu toate avertismentele, acțiunile deplasate continuă. O inflaţie scăpată de sub control, un buget golit de promisiuni tot mai greu de onorat, companii de stat lăsate fără bani de investiţii şi datorii externe in crescendo. Incompetenţa falimentează România.

  • La 5 luni de când aţi fost investit în funcţia de ministru al Economiei nu observăm progrese în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor portofoliului administrat. Dacă e să fim cinstiţi, nici pe dumneavoastră nu v-am observat.

Mai mulţi operatori economici din subordinea ministerului pe care îl conduceţi necesită supervizare atentă, având în vedere că se află în dificultate şi într-o perioadă de transformare, la sfârşitul căreia ele fie pot să îşi redobândească statulul de intreprinderi fanion ale ecomomiei româneşti, fie pot să dispară pentru totdeauna din peisajul economic. Sunteţi direct responsabil pentru succesul sau eşecul acestei perioade de tranziţie în ceea ce priveşte companiile cu probleme financiare.

Andrusca economie
sursa foto: vestea.ro

   În ceea ce privește  activitatea dumneavoastră, domnule ministru Andrușcă, în fruntea Ministerului Economiei, aceasta poate fi catalogată drept una catastrofală. Rolul dumneavoastră este unul pur decorativ, iar gradul de mobilizare este limită către zero.

Domnule ministru, sunteți o frână pentru domeniul economic!

Încă din vara anului trecut trebuiau promovate trei legi pentru care Guvernarea PSD și-a asumat responsabilitatea prin Programul de Guvernare: Legea redevențelor, Legea minelor și Legea apelor minerale. Ați reușit, domnule ministru, să blocați toate aceste trei legi pentru că nu vă pricepeți! Ne-am dat seama că sunteți paralel cu domeniul economiei încă de la momentul audierii dumneavoastră din Parlament, cu ocazia învestirii în funcție. De 5 luni avem confirmarea acestui fapt zi de zi, de aceea vă somăm să deblocați activitatea ministerului și să vă asumați cele 3 legi menționate mai sus pentru a spulbera incertitudinea si impredictibilitatea care guvernează politicile economice din mandatul dumneavoastră.

  • România are un portofoliu semnificativ de companii de stat, în jur de 1.200, dintre care 287 intreprinderi publice de stat și doar 223 sunt active. Cu o cifră de afaceri de 36,6 mld. RON, un profit net de 5,6 mld. RON şi angajând aproximativ 196.000 de oameni în 2016, aceste companii joacă un rol semnificativ în viaţa economică şi socială a României.

Companiile de stat sunt supuse multor elemente de stres extern cum ar fi competitivitatea acerbă şi accelerarea procesului de inovare la nivel mondial. Pe deasupra sunt lovite de măsurile guvernului din care faceţi parte, mai ales companiile profitabile precum Transelectrica, deoarece deturnaţi resursele din conturile lor pentru a petici găurile bugetare cauzate de harababura fiscală PSD-ALDE. Vă este clar că şi cele mai profitabile companii pot ajunge să aibă probleme în cazul declanşării unei crize financiare, în cazul în care nu mai au rezerve de disponibilităţi băneşti care să poată să acopere cheltuieli neprevăzute? Domnule ministru, ar fi bine să aveţi în vedere şi faptul că nu le mai lăsaţi bani pentru a-şi putea moderniza baza de active şi există pericolul să nu mai aibă nici măcar bani pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă. Aceasta poate duce numai la operarea în condiţii nesigure a intreprinderilor şi impactează puternic atât în prezent cât şi pe viitor pe angajaţii menţionaţi mai sus cât şi calitatea bunurilor şi serviciilor oferite de către aceştia. Costurile vor fi direct şi imediat purtate de către consumatori, cetăţenii acestei ţări ale căror interese dumneavoastră ar trebui să le apăraţi. Dumneavoastră, împreună cu guvernul, acţionaţi împotriva principiilor pieţei fiindcă pedepsiţi tocmai cele mai profitabile companii. Ce motive ar mai avea să performeze în continuare dacă pot să fie la orice moment supuse unor asemenea măsuri arbitrare?

  • Dată fiind situaţia lipsei de bani din surse operaţionale, vă invederăm că aceste companii vor avea la dispoziţie o singură cale pentru a efectua lucrări de mentenanţă şi investiţii, aceea de a contracta împrumuturi bancare. Cum se potriveşte acest fapt cu cruciada împotriva sectorului bancar şi capitalului străin declanşată de PSD-ALDE? Nu cumva este vorba de o incoerenţă totală la nivelul politicii de guvernare şi comunicare? De asemenea, privim cu îngrijorare angajarea de personal în funcţii de conducere, fără a respecta criteriile de guvernanţă corporativă, concomitent cu supradimensionarea grilei de personal administrativ din companiile de stat profitabile. Aceste măsuri, corelate cu creşterea salariului minim pe economie, pot pregăti o furtuna perfectă în cadrul companiilor de stat.

Astfel, în aceste condiţii, soluţia Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii nu va rezolva situaţia companiilor de stat căpuşate în prezent, companii care acum gravitează în jurul politicienilor PSD-ALDE, ca surse de putere disparate. Din contra! Aducerea sub aceeaşi umbrelă a companiilor de stat, vorba vine “profitabile”, va crea un monopol şi mai mare în care resursele se vor contopi şi vor genera rente politice şi mai mari şi, la pachet, găuri bugetare mai greu vizibile, dar mult mai grave.

Mai mult, România se confruntă cu lipsa resurselor financiare care să alimenteze constant cu sume substanţiale un astfel de fond. Ţările care au implementat şi dezvoltat acest tip de proiect deţin surse importante, dar mai ales constante de finanţare. Lipsa resurselor se vede clar în jocul la  cacealma al autorităţilor cu privire la capitalizarea acestui fond: bugetul de stat, posesor al unei datorii publice care creşte exponenţial, cu deficite structurale majore, este în incapacitatea de a furniza sumele necesare derulării FSDI.  Pentru crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi nevoie de un capital iniţial, iar acest lucru va fi realizat cu bani de la Trezorerie, fapt care va pune presiune şi mai mare pe lichiditatea din piaţă şi va conduce la o explozie a ratelor de dobândă. Credeţi că românii vor mai putea suporta o nouă creştere semnificativă a ratelor de dobândă pentru a capitaliza acest fond al cărui scop este incert? Multe dintre companiile care vor intra în portofoliul FDSI au nevoie de investiţii importante (Transgaz, Transelectrica etc.), iar guvernul dumneavoastră doreşte să ia banii acestora în continuare, prin dividende, pentru a finanţa FDSI. Cum veţi realiza aceste investiţii? Prin imprumuturi pe piaţă la dobânzi din ce în ce mai mari? În această manieră nu veţi face decât să afectaţi şi mai mult românii cu credite în lei, prin atragerea lichidităţilor din piaţă.

Punerea în aplicare a unui astfel de proiect aduce cu sine pericolul populării lui strict pe criterii politice sau de rudenie, la fel cum s-a întâmplat şi cu guvernanţarea celor 94 companii de stat, unde managerii acestora sunt selectaţi după criterii politice şi nu de performanţă sau profesionalism. Ordonanţa 109 dată de cabinetul Emil Boc şi îmbunătăţită prin Legea 111/2016 de cabinetul Cioloş trebuia doar aplicată. Aceasta presupunea selectarea pe criterii transparente a managementului companiilor, cu stabilirea de indicatori de performanţă financiari şi nefinanciari. Dar PSD şi ALDE au sfidat și sabotat legea de câte ori a putut. Acum, se continuă, cu girul dumneavoastră!

  • Aşa cum se prezintă situaţia în momentul de faţă, fără bani, fără profesionişti cu experienţă în domeniu şi cu o viziune conturată prin iluzii aruncate, după ureche, de dragul promisiunilor populiste, acest proiect pare sortit eşecului. Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este livrat românilor ca un paliativ al lipsei investiţiilor sau ca o scuză la modul în care de un an şi jumătate sunt ratate obiective importante.

Dar, să revenim la companiile care se află în dificultate financiară. Avem în vedere cazul combinatului petrochimic Oltchim care urmează să fie preluat de Chimcomplex Borzeşti. Vă atragem atenţia că aprilie 2019, data la care procesul de reorganizare trebuie finalizat, se apropie cu rapiditate. Deocamdată nu s-a finalizat tranzacţia cu Chimcomplex Borzeşti, deşi, conform comunicatului de pe BVB din 18.10.2017 (1), se estima că tranzacţia va fi finalizată la începutul anului 2018. Considerăm că motivele invocate (2) pentru decalarea finalizării tranzacţiei sunt nesatisfăcătoare, anume a) contestarea OMV a contractului de vânzare active încheiat cu Chimcomplex Borzeşti (contestaţie şi recurs (3) respinse în instanţă cf. comunicat BVB din 11.05.2018) şi b) probleme pe linie de concurenţă (care necesită clarificare). Astfel, avem o serie de întrebări în legatură cu această tranzacţie:

-Ce demersuri aţi luat pentru analiza validităţii motivelor invocate, responsabile pentru întârzierea finalizării tranzacţiei?

-Oltchim opereaza la maxim 32% din capacitate (4) şi în 2017 are o cifră de afaceri de aproximativ 965 mil. RON (5), iar Chimcomplex are o cifră de afaceri de aproximativ 242 mil. RON şi disponibilităţile băneşti din casă şi conturi la sfârşit de an de numai 1,4 mil. RON (6). Cum va fi realizată plata integrală a preţului de vânzare de aproximativ 600 mil. RON până la sfârşitul anului 2018 având în vedere că reprezintă cifra de afaceri a Chimcomplex Borzeşti pe aproximativ 3 ani? Vă amintim că trebuie să ţineţi cont că din cifra de afaceri mai trebuie scăzute cheltuielile operaţionale, investiţiile, plăţile către creditori, astfel că Chimcomplex Borzeşti are cf. situaţii financiare la 2017 un rezultat operaţional de doar 37,5 mil. RON. De asemenea, are datorii comerciale sub un an de 66 mil. RON, datorii comerciale între 1 şi 5 ani de 23 mil. RON, datorii către instituţii bancare sub un an de 15 mil. RON, datorii către instituţii bancare între 1 şi 5 ani de 46 mil. RON şi creanţe comerciale sub un an de numai 16 mil. RON. Chimcomplex Borzeşti individual pare să aibă probleme de sustenabilitate financiară şi astfel nu pare să aibă o situaţie financiară îndeajuns de robustă pentru absorbtia Oltchim. Va amintim faptul ca Oltchim la randul sau are datorii de 1,3 mld. RON la 31.03.2018 care la un moment dat trebuie platite.

-Băncile şi fondurile vor participa la finanţarea acestui proiect înainte sau după îndeplinirea condiţiilor suspensive (adică după plata integrală a preţului, avizul CSAT şi avizul Consiliului Concurenţei)?

-Cum vor fi realizate promisiunile de investiţii ale Chimcomplex Borzeşti la combinatul petrochimic Oltchim?

– Aţi putut consulta contractul de vânzare-cumpărare pentru a putea răspunde la întrebările de mai sus?

Dorim, de asemenea, să atragem atenţia asupra combinatului siderurgic de la Galaţi care se află în plin proces de vânzare de către ArcelorMittal. Acesta nu se mai află în portofoliul statului, însă de el depinde supravieţuirea a 6000 de angajaţi, famiile acestora şi întreaga economie a judeţului Galaţi. Vă amintim faptul că acest combinat generează 15% din cifra de afaceri a judeţului şi este astfel un actor sistemic pentru economia regională. În cazul în care vânzarea va fi defectuoasă şi va avea rezultat închiderea combinatului, judeţul Galaţi va fi lovit de un nou val de emigrare a forţei calificate de muncă. De încheierea cu succes a acestei vânzări depinde viitorul unui întreg judeţ. Revelator este faptul că vânzarea se află în atenţia Bruxellului, însă de la Bucureşti nu se aude niciun cuvânt în acest sens. Cum apăraţi interesele cetăţenilor din zonă, domnule ministru?

-V-aţi interesat cine intenţionează să cumpere combinatul? Cunoaşteţi intenţiile potenţialilor cumpărători?

-Aţi discutat cu ArcelorMittal despre investiţiile promise, de data efectuării lor şi cuantumul acestora? Sunt aceste investiţii în măsură să reabiliteze toate liniile de producţie funcţionale, aferente celor 6.000 de angajaţi?

-Sunteţi conştient de faptul că ArcelorMittal de ani de zile nu a depus niciun efort de modernizare a combinatului şi acum doreşte să plece după ce a muls cât de mulţi bani a putut, chiar şi după ce a redus semnificativ grila de personal?

Având în vedere că Arcelor Mittal deţine în România ArcelorMittal Tubular Products Roman, ArcelorMittal Tubular Products Iaşi, ArcelorMittal Romportmet (operator portuar) şi combinatul siderurgic de la Hunedoara, trebuie să avem grijă pentru că o asemenea mutare din partea lor va avea impact naţional. Nu este vorba doar despre un impact local. Dacă nu este gestionată cum trebuie problema se va extinde la nivel naţional şi poate conduce la pierderea a peste 10.000 de locuri de muncă în industrie, pe verticală şi pe orizontală. Aţi făcut un studiu de impact? Aţi evaluat dinmensiunea problemei? Se caută răspunsuri, domnule ministru!

Transelectrica a fost atât pentru foștii miniștri PSD ai Economiei, cât și pentru actualul ministru un sac fără fund din care au fost alimentați cu bonusuri uriașe membrii conducerii. Astfel, în anul 2015, PNL a atras atenția și a sancționat în mod public politica de bonificații acordată membrilor Directoratului Transelectrica, respectiv membrilor Consiliului de Supraveghere. Aceste sume girate la momentul respectiv de către Ministrul Economiei în funcție, Mihai Tudose, atingeau cifre astronomice, nejustificate de  rezultatele companiei.

Aprobarea unor bonusuri de performanță  care variau între 30.000-200.000 de euro pentru fiecare membru al Consiliului de Supraveghere, respectiv al directoratului, iar pentru cele 15 persoane din forurile de conducere sume în valoare de 5,5 milioane de lei, era greu de imaginat  pentru cetățenii acestei țări.

Am reușit în urma acestui demers să blocăm acordarea acestor sume iar, la momentul respectiv, ministrul Economiei, Mihai Tudose a dezmințit public că aceste bonusuri  vor fi încasate,  argumentând următoarele: “”Nu s-a realizat planul de investiţii în totalitate. Este unul dintre motivele pentru care eu i-am criticat și nu sunt foarte încântat de realizările Transelectrica. Nu se dau bonusuri datorită faptului că mandatul pe care eu l-am dat a fost de îndeplinire cumulativă a indicatorilor de performanţă. Acestea sunt timpul mediu de întreruperi, profitul companiei – acestea sunt în regulă. La total investiţii, sunt de acord nu și le-au respectat. Până nu și le respectă și nu le duc la îndeplinire, nu își vor lua bonusurile, cât sunt eu ministru”. Și totuși, în anul 2016,  politica de recompensare   a fost reluată la nivelul Transelectrica. O parte din aceste sume au fost încasate de către unii  membri ai conducerii TEL. Mai mult, un număr de 8 membri/foști membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului Transelectrica au formulat acțiuni în instanță împotriva companiei care se află pe rolul instanțelor de judecată, pentru recuperarea unor sume, valoarea lor cumulată ajungând la aproximativ 3,5 mil lei.

Constatăm astfel, că statul prin reprezentanții săi în organele colegiale de conducere a acestei companii a fost mai degrabă preocupat să stoarcă această companie de resurse, decât să se asigure că planul de investiții este realizat cumulat cu îndeplinirea indicatorilor de performanță. Ce ați făcut să puneți capăt acestor jafuri, domnule ministru?

În domeniul industriei de apărare ați închis ochii la hoțiile care aduc profit firmleor căpușă și care aduc prejudicii imense statului român. La Fabrica de Arme din Cugir ați numit o conducere politică în baza carnetului de partid. Rezultat? O pagubă de 660.000 de lei. Ați mințit oamenii din industria apărării, că le veți acorda subvenții, lapte și miere. Le-ați dat fiere, domnule ministru! În loc de profesioniști, ați numit oameni cercetați pentru luare de mită. Dar, nu sunteți chiar de condamnat! Ne dăm seama că și aici, implementați politica după modelul șefului de partid, făcând loc în funcții cheie unor posibili sau dovediți infractori!

În a doua parte a lunii iunie va vea loc AGA pentru Şantierul Naval 2 Mai, cel care deține 49% din Şantierul Mangalia în numele statului român. Se vor aproba condiţiile participării la asocierea cu grupul Olandez Damen pentru acest şantier, unul strategic pentru România şi pentru judeţul Contanţa. Cum vă asiguraţi că se va continua funcţionarea în condiţii optime? Care este costul real plătit de statul român pentru a prelua controlul? Aşa cum spuneam, acest şantier este unul de importanţă strategică pentru economia României şi pentru economia locală din Contanţa. Cum îi asiguraţi pe oamenii de acolo că totul va funcţiona în continuare şi că se vor face modernizări pentru a se păstra competitivitatea faţă de marile şantiere din lume?

Majoritatea companiilor de stat sunt nevoite să care după sine urmările managementului deficitar din trecut. Dumneavoastră aveţi experienţă în acest gen de management dată fiind înjumătăţirea cifrei de afaceri de la RAAN 2014 vs 2013, perioada în care aţi activat ca administrator special şi director general. De asemenea remarcăm cu stupoare o altă performanţă la Cuprumin unde aţi activat ca administrator special aţi reuşit performanţa de a lăsa compania să stagneze.

Adevărul este că jucaţi rolul unui proprietar absent, de piesă de mobilier în minister. Se scrie în presă, se interpelează la Comisia Europeană, se face vâlvă în teritoriu, dar o poziţie de la cabinetul dumneavoastră se lasă în continuare aşteptată. Nici nu vorbim de măsuri concrete de a gestiona situaţia cumva. Ne dăm seama că în decursul vieţii profesionale aţi fost în cel mai bun caz un observator pasiv, mulţumit ca viaţa să îi tihnească.

Probleme sunt multe, semne de întrebare şi mai multe, iar tăcerea dumneavoastră, cauzată probabil de “emoţii”, ne determină la concluzii ce pot fi catalogate în termeni similari incompetenţei. Sunteţi mai repede cunoscut prin abilitatea de a evita un contact cu opinia publică, decât prin prisma expertizei sau a deciziilor luate. Onoarea ar impune să vă prezentaţi dumneavoastră demisia, înainte să vă fie cerută de la tribuna Parlamentului.

România are nevoie stringentă de o strategie coerentă a implementării politicilor economice, care să o transforme din nou într-o ţară, cel puțin atractivă din punct de vedere al predictibilității și stabilității, noțiuni de bază în căutările investitorilor. Dar traiectoria trebuie schimbată azi, pentru că mâine poate fi prea târziu.  

Această situaţie nu mai poate continua, motiv pentru care prin prezenta moţiune, noi, parlamentarii PNL vă  solicităm demisia!”