„Când Klaus Iohannis a devenit președintele României în 2014 (și din nou în 2019), națiunea a sperat că acesta își va respecta promisiunea de a face progrese în lupta împotriva corupției. Aceste progrese nu s-au materializat niciodată. Nici ambițiile sale de a deveni următorul secretar general al NATO”, scrie Politico, conform activenews.ro.
„El a agitat destul de mult lucrurile la Bruxelles prin depunerea numelui său, aparent fără a se consulta în prealabil în cadrul alianței, și în cele din urmă și-a anunțat retragerea pentru a elibera calea pentru Rutte.
Iohannis a co-fondat Bucharest Nine, un grup NATO de state est-europene format după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. Dar această alianță este în curs de fracturare. Ungaria și Slovacia au lipsit de la summitul din iunie, iar Bulgaria a blocat o poziție unitară privind ajutorul pentru apărare acordat Ucrainei, lăsând grupul fără o declarație comună pentru prima dată.
Având în vedere că mandatul său se încheie în acest an, Iohannis este încă în căutarea unui rol internațional de vârf.
Rămâne neclar dacă se va mulțumi cu un post de comisar european – are în vedere funcția de șef al apărării, a relatat Politico.
