TUNELELE
Cula Glogovenilor a fost construită iniţial pe temelia distrusă a unei construcţii vechi, un fel de fort de apărare în faţa atacurilor venite pe Cheile Glogovei în jos.Surse istorice precizează că pe Dealul Comăneştilor, domnitorul Radu cel Frumos, fiu al lui Vlad Ţepeş a avut moşie şi un castel de lemn.Alexandru Ştefulescu un cercetător vestit al istoriei Gorjului a făcut săpături la Glogova unde a găsit fragmente de ceramică bine conservate, multe cu inscripţii în legătură cu timpurile şi oamenii locului.În jurul Culei s-au găsit resturile unui gard de apărare, făcut din răchită împletită pe pari.Se crede că sunt resturile primei clădiri care au aparţinut Basarabilor, moşie care se întindea din Piscul Cloşanilor, de la Izverna şi Prejna, până la Cătune, vecină cu moşia Mânăstirii Tismana.
De altfel, la Cătune, au fost descoperite ruinele unui castru roman, de unde vine şi numele comunei, de la latinescul cenţium.În castelul iniţial de la Glogova, la sfârşitul lunii aprilie 1464, s-a născut Neagoe Basarab, fiul lui Pârvu Craioveanu, rudă a boierilor glogoveni.Luptele pentru domnie îi obligau pe pretendenţi să-şi facă adaăposturi strategice.Primul castel avea sub el trei tunele de refugiu :
unul ieşea pe sub vadul Motrului cel de-al doilea ieşea la fântâna şi cel de-al treilea ân biserica de lângă cula.
În caz de asediu locuitorii casteluilui se aprovizionau prin aceste tunele pentru rezistenţă ori fugeau prin ele atunci când erau învinşi.
În anul 1464 lupta pentru domnie se purta între Ţepeluş Vodă şi Vlad Călugărul iar stăpânii castelului erau boierii Glogoveni.Glogovenii erau stăpâni severi.Ei îndepărtau slugile care nu se supuneau.Ţepeluş a venit în vizită la Glogova să o vadă pe Anca, mama lui Neagoe Basarab, şi pe acesta care era nepotul său.Vlad Călugărul a aflat, l-a urmărit şi beneficiind de faptul că în oastea lui era unul din robii izgoniţi de pe moşia Glogovenilor a aflat povestea celor trei tunele.Vlad Călugărul şi-a dat seama că Ţepeluş fuge prin tunelul de pe sub râul Motru şi a ajuns la ieşirea din acest tunel în goana calului.A avut loc o luptă scurtă soldată cu decapitarea lui Ţepeluş Vodă.Capul domnitorului a fost găsit imediat de săteni iar trupul acestuia trei zile mai târziu pe Motru în jos.
Cuprinsă de frică, cu micuţul Neagoe în braţe, Anca a fugit şi nu s-a oprit decât la Mânăstirea Sfântului Nicodim de la Tismana unde n-a zăbovit multă vreme.În mare taină a luat drumul Mânăstirii Bistriţa de lânga Horezu, unde viitorul domn a învăţat multe taine de la călugări.
În timpul domniei lui a ridicat Mânăstirea de la Curtea de Argeş şi a reparat Mânăstirea de la Tismana.Pe la Glogova a mai trecut şi domnitorul Mihai Pătraşcu, tatăl lui Mihai Viteazul care a serbat aici numirea ca Ban al Craiovei.Tot la Glogova a poposit cronicarul Paul de Alep, cel care a descris sistemul de apărare al culelor din Oltenia.
La începutul secolului XIX cula a fost recostruită de Tudor Vladimirescu, vătaf de plai al lui Nicolae, ultimul boier glogovean.Nicolae l-a găsit pe Tudor în satul Vladimir scriind cu băţul pe iarba înrourată.Unchiul lui Tudor Vladimireascu era preot la Craiova iar Nicolae Glogoveanu i-l trimite pe Tudor să îl instruească ca să fie vătaf al Paiului Cloşani şi judecător hotarnic.În biserica de lângă culă se găsesc documente arhivate de vechii preoţi care poartă efigia şi semnătura lui Tudor Vladimirescu.
La încheierea războiului cu Rusia numit polcovnic şi căpitan de panduri, de către Ştirbei Vodă, Tudor cumpără pământuri la Cerneţi unde-şi construieşte propria culă.Până în 1821 Tudor Vladimirescu este reprezentant comercial pentru vânzări de cereale, vinuri şi vite în Ungaria şi Austria dar şi avocat al mulţimii.Istoria lui Tudor Vladimirescu ne este cunoscută tuturor şi o dată cu plecarea lui începe şi declinul familie Glogoveanu.
Urmaşii lui Nicolae Glogoveanu pierd cula la cărţi iar regimul comunist opturează definitiv tunelele.
Din toată zestrea rămâne construcţia reabilitată din ordinul lui Marin Ştefanache dar şi cei 138 de arbori de diverse esenţe care nu se mai găsesc în altă parte de ţară.
O drumeţie la Glogova nu este atât de uşoară deoarece dinspre Motru spre Baia de Aramă sunt 14 km de drum care nu corespund standardelor iar dinspre Băile Herculane, pe Godeanu, înca 26 km de drum aproape impracticabil.Pentru realizarea unui intinerar turistic încărcat de istorie şi frumuseţe lipsesc 40 km de drum, destul de uşor de realizat, şi investiţii turistice de arvengură care nu sunt nici la mâna primarilor şi nici la mâna Consiliului Judeţean ci doar la mâna celor care au bani şi voinţa de a face asemenea investiţii.
Potenţialul turistic bine exploatat ar scoate sărăcia de pe Valea Motrului?!
