„Praful saharian” dă de gândit românilor; pe reţelele de socializare mulţi se întreabă de ce autorităţile cu atribuţii în studierea calităţii apei şi aerului tac mâlc

Românii de pe Facebook au luat la puricat ”Praful Saharian” și au început să-și pună întrebări legitime. Poate cea mai importantă este de ce autoritășile nu emit după 12 ore de la „evenimentul” instalării particulelor peste sud-estul României nici o declarație despre ce conțin acestea, scrie activenews.ro.

„Unde sunt „experții” DSP? Au plecat și ei în sejurul din Coreea de Sud cu Arafat și Iohannis? Sau au murit subit cu toții, după „sigur și eficient”?”, comentează sarcastic un utilizator.

„Dacă, Doamne ferește!, e plin de coviduți asimptomatici, proveniți din laboratoarele din „Sahara”, „fără culoare sau miros”, ca „gazul invizibil radon” tocmai apărut pe piață? Trebuie după aceea să sară din jacuzzi, tocmai din Bulgaria, însuși Valeriu Gheorghiță, și să-și suflece mânecile pentru a trece din nou la treabă, pe bandă.”, scrie altcineva.

„Cum zboară ”praful saharian”, numai noaptea, peste 2.500 km, peste Marea Mediterană, unde aerul este foarte umed și ajunge tot particule de nisip peste România, ”sărind” peste anumite țări și peste Munții Balcani din Bulgaria care, pe alocuri, au aproape 3000 m? A văzut cineva vreun filmuleț cum e luat ”praful saharian” de vânt și dus departe? Asta în timp ce nisipul de pe plaja din Mamaia nu ajunge nici măcar până la Năvodari!
Gândiți, că nu doare!”, scrie Mihai Petre.

„Espertii sistemului tac malc vizavi de care parte din SiO2 (nisip) e feromagnetica. Dar pana gasesc ei o vrajeala usor inghitibila de mase, cred ca avem suficient timp sa descoperim singuri patentele de insamantare a norilor cu oxizi metalici nanometrici.” avertizează utilizatorul Ali Baha, care oferă și filmarea din Marea Britanie, cu nota: „Scoateți magneții la joacă. Puneți întrebări!”.

„În acest moment cam o jumătate din țară este acoperita de „praf saharian”. Este un moment potrivit să aflăm ce este, de fapt, si ce conține. La mine in urbe nu există un laborator dispus să facă analiza, contra cost. „Daca autoritățile au anunțat că e praf saharian, înseamnă că aia este”. Aveți vreo idee despre cum s-ar putea acționa?”, întreabă Olimpia.

„Ce vedeți pe mașini ajunge și la noi în plămâni”, scrie altcineva.

„Mașinile ca mașinile, culturile însă nu se știe în ce direcție o pot lua…”, comentează și Eduard Dumitrache, care a postat o serie de fotografii cu automobile din Sectorul 3 al Capitalei.

„Să zicem că e praf saharian. Ce laborator are curajul să analizeze ce conține acest praf și să publice rezultatele? Agențiile de stat pentru Protectia Mediului cu ce se mai ocupă?
Direcțiile de Sănătate Publică ce fac? Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului?

Gospodărirea Apelor mai măsoară calitatea apelor? Ministerul Agriculturii nu e interesat ce efecte are asupra recoltelor? De ce îi plătim pe ăștia, ca să tacă sau să ne mintă? Ce facem, tre să ne luăm pe banii noștri detectoare de calitatea aerului și apei, așa cum ne-am luat pentru antene ca să dovedim că radiațiile electromagnetice depășesc normele legale?
„Un fenomen vechi. Efect major asupra sănătății nu cred că are”, zice domnul mare cercetător Adrian Constantin, laureat cu Nobelul Austriei. Și dacă are?
De la presă n-am nicio speranță să întrebe autoritățile.
Mă întreb, totuși politicienii nu circulă și n-au familii în același mediu infestat cu așa zisul praf saharian?”, scrie jurnalistul activenews.ro, Cristian Niculescu.

SHARE

URMĂREȘTE-NE PE

Campanii publicitare
    sales banner

Articole Similare