Ministrul Cătălin Predoiu, a declarat miercuri, la Palatul Victoria, despre legile justiţiei, aflate pe agenda şedinţei de Guvern, că sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor şi procurorilor, funcţionalitatea instanţelor şi a parchetelor noastre dar şi a CSM, garantul independenţei justiţiei, potrivit Constituţiei, iar dacă aceste proiecte vor vedea lumina tiparului Monitorului Oficial, în magistratură se va intra, ca regulă, doar prin examen. În plus, spune ministrul, temerea că legile aduc atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR este nejustificată, potrivit News.ro.
Ministrul Justiţiei a afirmat că legile justiţiei ”sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor şi procurorilor, funcţionalitatea instanţelor şi a parchetelor noastre dar şi a CSM, garantul independenţei justiţiei, potrivit Constituţiei”.
”Într-un cuvânt, aceste trei legi sunt fundamentale pentru justiţie şi asta explică, probabil, şi dificultăţile din ultimii ani cu privire la critalizarea unor proiecte care să le îmbunătăţească şi dezbaterile aprinse care au însoţit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a legilor justiţiei”, a spus ministrul.
Cătălin Predoiu a afirmat că şi-a dorit ca în acest demers să urmărească câteva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiţiei ci decantate în discuţiile cu judecătorii şi procurorii şi cu societatea civilă, şi anume în primul rând independenţa justiţiei.
”Apoi, un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de către sistemul judiciar, în ultimii an, care s-a cerut întărit, subliniat, îmbunătăţit, a fost acela al separării carierelor de judecător şi procuror, ţinând cont de funcţiunile constituţionaleale fiecăruia dintre aceste profesii. Un alt principiu pe care l-am urmărit a fost responsabilizarea Justiţiei, în raport de propriile rezultate, propria funcţionalitate, pentru că aici există în continuare aşteptări neîmplinite din partea cetăţenilor, a companiilor şi chiar din partea sistemului însuşi”, a mai spus Predoiu.
”Cred că sistemul nostru judiciar a ajuns la o maturitate, a-şi recunoaşte propriile vulnerabilităţi, a le aborda în dezbateri, cu controverse, dar în orice caz, într-un sens constructiv, este ceea ce am constatat pe parcursul acestor 10 luni de discuţii”, a afirmat Cătălin Predoiu.
El a dat câteva exemple de prevederi care tind să responsabilizeze acest sistem, afirmând că o prevedere este cea care anticipează transferul gestiunii şi responsabilităţii bugetelor justiţiei de către ÎCCJ, un obiectiv cerut constant de către judecători şi procurori, ca un element de întărire a independenţei acestora şi un element de respoonsabilitate privind cheltuirea fondurilor publice alocate justiţiei.
”Dacă aceste proiecte vor vedea lumina tiparului Monitorului Oficial, în magistratură se va intra, ca regulă, doar prin examen. Există o singură excepţie, cu privire la magistraţii pensionaţi care ar putea fi reîncadraţi, acolo unde instanţele şi parchetele suferă de deficit de personal, o excepţie foarte limitată”, a explicat Predoiu.
El a mai arătat că ”prescripţia răspunderii disciplinare a crescut de la 2 la 3 ani”. ”Am consolidat Inspecţia judiciară şi am întărit rolul secţiei pentru procurori CSM în desemnarea propunerilor pentru funcţiile de procurori de rang înalt în cadrul comisiei care urmează să funcţioneze la Minsterul Justiţiei în acest scop”, a spus el.
Cătălin Predoiu a afirmat că un alt principiu urmărit prin legile justiţiei a fost întărirea coerenţei unor dispoziţii, dând exemplul uniformizării regulilor privind cooptarea perocurorilor în cele două unităţi specializate ale Parchetului de pe lângă ÎCCJ, respectiv DNA şi DIICOT şi arătând că existau acolo unele diferenţe care nu erau justificate.
”Am urmărit şi creşterea eficienţei sistemului judiciar, prin asumarea, din nou, de responsabilităţi”, a mai declarat Predoiu, precizând că au încercat să reglementeze proceduri care stimlează asumarea de responsabilităţi la nivelul conducerii instanţelor şi a parchetelor. Predoiu s-a referit şi la caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, aspect dezbătut în ultima perioadă.
”Aş vrea să afirm, cu textele pe masă, că niciun articol din aceste trei legi, niciun aliniat, nicio nuanţă, nicio interpretare nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor CCR”, a spus Predoiu, arătând că deciziile CCR, odată publicate în Monitorul Oficial, au caracter de obligativitate şi se produc efecte numai pentru viitor.
Ministrul a mai spus că există un capitol întreg dedicat răspunderii disciplinare. ”De asemenea, nicio prevedere din această lege nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană, integrarea euroatalantică face obiectul unor articole din Constituţie şi sunt neatinse”, a mai menţionat Predoiu.
”Această dezbatere a fost utilă, dar temerea că, prin aceste legi noi aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR este, conform textelor, nejustificată”, a spus Predoiu.
