Premierul Nicolae Ciucă a declarat marţi, în cadrul ceremoniei de semnare a contractelor pentru două proiecte importante – Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România şi Memorialul „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat”, linia de finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă adresată culturii şi creşterii ofertei culturale, că aceste proiecte se înscriu în efortul european de a crea o cultură a comemorării şi rememorării, România dovedind că îşi respectă angajamentele internaţionale.
”Mă bucur să deschidem împreună linia de finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă adresată culturii şi creşterii ofertei culturale, cu semnarea contractelor pentru două proiecte importante – Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România şi Memorialul „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat”, a spus premierul în mesaj.
Şeful Executivului a arătat că ”operaţionalizarea celor două instituţii reprezintă acţiuni concrete de asumare a istoriei traumatice a secolului trecut şi de onorare a memoriei victimelor totalitarismelor, cu rol esenţial în educarea tinerei generaţii în spiritul adevărului şi al valorilor democratice”.
”De asemenea, aceste proiecte se înscriu în efortul european de a crea o cultură a comemorării şi rememorării, România dovedind că îşi respectă angajamentele internaţionale. Mai mult decât, prin înfiinţarea celor două muzee, care ar fi trebuit create încă din anii 90, statul român îndeplineşte o datorie esenţială faţă de victimele Holocaustului şi ale regimului comunist, care vor avea astfel o mărturie oficială”, a mai arătat Ciucă.
Premierul a ţinut să menţioneze că, prin evenimentul de astăzi, Guvernul României reafirmă angajamentul profund pentru promovarea politicilor memoriei, ca parte a efortului general de consolidare a unei societăţi incluzive, tolerante, care are în centrul său respectul faţă de libertate şi drepturile omului.
”Un viitor democratic şi prosper nu se poate clădi în absenţa condamnării ororilor petrecute în România secolului XX, interiorizării lecţiilor trecutului şi apărării fundamentelor statului de drept. Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România va reflecta contribuţia comunităţii evreieşti la dezvoltarea şi modernizarea statului român, va pune în valoare cultura şi tradiţiile evreieşti şi va vorbi publicului larg despre atrocităţile petrecute în timpul Holocaustului, una dintre cele mai mari tragedii din istoria umanităţii. Va fi, aşadar, un spaţiu al rememorării permanente, al educaţiei civice şi al cercetării, un spaţiu care va onora diversitatea şi multiculturalitatea, dar şi un pilon al luptei împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură”, a spus şeful Executivului.
Nicolae Ciucă a mai spus că, într-un demers similar de asumare a istoriei recente a României, se află şi restaurarea închisorii de la Râmnicu Sărat, prin crearea memorialului şi a Centrului educaţional privind Comunismului în România.
”Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat a fost unul dintre locurile centrale ale represiunii comuniste din România, iar atrocităţile şi crimele care au avut loc acolo, dar şi în celelalte închisori şi lagăre de muncă trebuie condamnate fără încetare şi cunoscute de publicul larg”, a arătat premierul.
Nicolae Ciucă a mai afirmat că este foarte importantă dimensiunea educaţională pe care se fundamentează ambele proiecte.
”Având la dispoziţie metodele inovative puse la dispoziţie de cele două muzee, generaţiile tinere vor putea interioriza lecţiile trecutului şi înţelege importanţa cultivării valorilor democratice. De asemenea, specialiştii vor putea fi sprijiniţi în efortul lor de cercetare a Holocaustului şi a crimelor comunismului”, a declarat Nicolae Ciucă.
Potrivit premierului, ”evenimentul de astăzi reprezintă o etapă importantă a procesului de concretizare a celor două muzee, însă mai sunt de parcurşi paşi importanţi până la finalizarea lor”.
”În acest context, doresc să reiterez importanţa implicării, cu aceeaşi determinare ca până acum, a tuturor actorilor responsabili. Muzeele vor fi administrate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, instituţii cu rol fundamental în cercetarea trecutului recent, aflate în coordonarea directă a Prim-Ministrului, ceea ce constituie o garanţie pentru bunul mers al proiectelor”, a spus premierul în discurs.
