Elaborarea unor norme interne clare și crearea unei entități responsabile de punerea în aplicare a acestora sunt principalele priorități care au rezultat în urma dezbaterii privind patrimoniul cultural subacvatic din România, organizată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, transmite președintele Comisiei, deputatul PSD Mihai Weber.
Weber: Prin Legea nr. 99/2007, România a aderat la Convenţia UNESCO 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic, care se aplică în apele teritoriale şi în toate apele interioare, dar prevederile convenției UNESCO încă nu se regăsesc în legislația internă.
Conform acestuia, din discuțiile cu specialiștii, cu reprezentanți ai ministerelor, ai autorităților locale și instituțiilor publice, ai mediului academic și a celui neguvernamental, s-au stabilit o serie de obiective, pentru ca România să respecte prevederile forului internațional.
”Doar o legislație coerentă poate salva patrimoniul românesc subacvatic și de aceea se impun norme privind autorizarea intervenţiilor asupra acestuia, crearea unui punct de contact naţional al Convenției 2001, cu rol tehnic, responsabil de colectarea datelor referitoare la patrimoniului subacvatic. Membrii Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO vor face demersurile necesare pentru completarea și modificarea legislației, astfel încât aceasta să fie aplicabilă și armonizată.”, se transmite în comunicatul de presă.
Mihai Weber: În România se impune, de asemenea, inventarierea și evidența zonelor purtătoare de vestigii, protejarea acestora și diferențierea de zonele de exploatare economică. Este nevoie de un Program Naţional de Cercetare a patrimoniului subacvatic și de crearea unei catedre universitare de specialitate, pentru formarea specialiștilor. O colaborare eficientă cu Ministerul de Interne, reprezentat de Garda de Coastă, poate diminua fenomenul braconajului arheologic, iar rezolvarea problemei scafandrilor arheologi reprezintă, de asemenea, o prioritate a momentului.
”Specialiștii estimează că zona Tulcea-Constanța deține cel mai bogat patrimoniu subacvatic din România, iar dezvoltarea durabilă a zonei Deltei Dunării se poate realiza inclusiv prin utilizarea acestei importante resurse. Delta Dunării rămâne o destinație unică în Europa, cu un potențial științific și turistic inegalabil, a cărei valoare a fost recunoscută de UNESCO încă de acum 30 de ani. De altfel, dezvoltarea durabilă a arealului Deltei Dunării a constituit subiectul dezbaterii organizate de comisie cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității.
Principalele concluzii au fost că orice proiect de management al Deltei Dunării trebuie să ia în considerare patrimoniul cultural, material și imaterial existent, să asigure un echilibru între protejarea mediului, a biodiversității și viața oamenilor din interiorul comunităților, iar legislația existentă să răspundă tendințelor și preocupărilor europene privind biodiversitatea.”, a mai precizat Mihai Weber, Președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, în comunicatul de presă.
