Președintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri globali aliați, în contextul continuării conflictului militar declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Consultările continuă linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în completarea discuțiilor care au avut loc în format similar, în contextul lansării invaziei ruse la începutul acestui an.
La discuții au mai participat Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Prim-Ministrul Regatului Unit al Marii Britanii, Liz Truss, Președintele Poloniei, Andrzej Duda.
Aceste consultări au avut loc în contextul în care Secretarul de Stat american Antony Blinken a sosit astăzi într-o vizită surpriză în Ucraina, pentru a discuta despre noua tranşă de ajutor de 2,8 miliarde de dolari pentru Ucraina şi vecinii săi. Administraţia americană a anunţat deja acordarea unui nou ajutor, în valoare de 675 milioane de dolari.
Şeful Departamentului de Stat a sosit în Ucraina în secret, aceasta fiind a doua sa deplasare la Kiev de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie.
Noua tranşă de ajutor din partea Washingtonului este compusă din 675 milioane de dolari asistenţă directă sub formă de livrări de arme şi muniţii către Kiev şi împrumuturi şi subvenţii de două miliarde de dolari pentru achiziţionarea de armament american pentru Ucraina şi 18 dintre vecinii săi.
Printre aceste ţări eligibile figurează Georgia şi Republica Moldova, care au pe teritoriul lor zone controlate de separatişti proruşi, precum şi ţările baltice şi Bosnia, unde tensiunile se amplifică, alimentate de unii lideri sârbi.
Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluțiilor din zonele de conflict din Ucraina și pe fondul avansării discuțiilor privind reconstrucția Ucrainei.
Liderii au analizat evoluția ostilităților și au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile. În context, au fost accentuate măsurile ferme de răspuns adoptate de comunitatea internațională, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, pentru descurajarea Rusiei.
De asemenea, a fost abordată situația îngrijorătoare de la Centrala Nucleară de la Zaporojie, ca urmare a activității forțelor militare ruse, elemente evidențiate inclusiv în raportul de evaluare publicat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, la 5 septembrie 2022.
Un alt subiect abordat în cadrul discuțiilor a vizat securitatea energetică și coordonarea în vederea identificării de soluții care să asigure aprovizionarea cu energie în perspectiva sezonului de iarnă, concomitent cu reducerea dependenței de Rusia și menținerea sub control a prețurilor.
De asemenea, a fost discutată problematica securității alimentare globale și măsurile în sprijinul exportului de cereale ucrainene. Liderii au transmis aprecierea pentru rolul decisiv asumat de România.
Klaus Iohannis a reiterat apelul la acțiuni pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia și a subliniat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova
În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale.
Președintele Klaus Iohannis a menționat demersurile complexe întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic și umanitar. Astfel, a evidențiat măsurile adoptate de România care au facilitat exportul a aproximativ 4 milioane de tone de cereale din Ucraina prin porturile dunărene și Constanța.
De asemenea, Președintele României a subliniat că, la eforturile consistente depuse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, se adaugă facilitarea intrării în România a peste 2,2 milioane de cetățeni ucraineni de la frontieră, găzduirea pe teritoriul țării noastre a refugiaților și asigurarea tranzitării în siguranță a teritoriului național.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat, totodată, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, în special la Marea Neagră, și a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului NATO de la Madrid.
Președintele României a reiterat apelul la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia, având în vedere strategia Moscovei de a folosi energia ca instrument politic de presiune și șantaj.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat, de asemenea, necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, în plan politic și economic, pentru gestionarea refugiaților ucraineni, dar și în planul securității energetice.
