Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat miercuri Curtea Constituţională pe Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal. Preşedintele a mai sesizat CCR şi pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
În esenţă preşedintele contestă modul de adoptare a legislaţiei penale şi anumite prevederi din acestea care sunt „neconstituţionale”.
În ceea ce priveşte Legea 286/2009, spune sesizarea, aceasta a fost adoptată într-o sesiune extraordinară a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunită.
„Actul normativ nu a fost expres înscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, existenţa acestuia pe ordinea de zi a acestei Camere neputând fi prezumată ca fiind implicită, întrucât la momentul convocării forului în sesiune extraordinară nu fusese adoptat de Senat şi nici nu fusese înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, completează şeful statului.”, adaugă documentul.
Potrivit sesizării, atât legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie au fost dezbătute şi adoptate de către Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunite, întrucât: a) niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituţie, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; b) convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituţie.
Preşedintele mai spune că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, nu şi-a delegat la acel moment atribuţiile, în Monitorul Oficial, condiţii în care o asemenea decizie nu a fost publicată.
De asemenea, Iohannis spune că în forma modificată legea privind Codul penal încalcă prevederile Legii fundamentale privind statul de drept, în componenta sa referitoare la apărarea ordinii şi siguranţei publice, fiind lăsate fără ocrotire penală valori esenţiale.
Sesizarea mai spune că că modificările privind modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante în cazul concursului de infracţiuni încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie privind statul de drept, care impun legiuitorului adoptarea unor măsuri de politică penală în vederea apărării ordinii şi siguranţei publice, prin adoptarea instrumentelor necesare în scopul reducerii fenomenului infracţional, cu excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen”, precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la obligativitatea deciziilor CCR.
- În ceea ce priveşte termenele de prescripţie a răspunderii penale, preşedintele apreciază că acestea vor avea ca efect îngreunarea sau împiedicarea anchetării unor cauze penale şi este ignorat dreptul persoanelor vătămate prin acest gen de infracţiuni de a beneficia de o procedură echitabilă.
- Mai este criticată şi prevederea potrivit căreia acordul de mediere produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit şi dacă are loc până la pronunţarea unei hotărâri definitive.
Alte prevederi criticate se referă la confiscarea extinsă dar şi la cea referitoare la faptul că favorizarea săvârşită de un membru de familie sau de afin până la gradul II nu se pedepseşte.
