Preşedintele Tunisiei, Kais Saied, a respins joi „diktatele” Fondului Monetar Internaţional (FMI), instituţie care condiţionează acordarea unui împrumut Tunisiei de reforme economice şi de eliminarea unor subvenţii publice, transmite AFP, scrie Agerpres.
„În ce priveşte FMI, diktatele venite din străinătate şi care nu conduc decât la şi mai multă sărăcie sunt inacceptabile”, a declarat preşedintele tunisian presei în oraşul Monastir, în marja unei ceremonii de comemorare a 23 de ani de la moartea părintelui independenţei Tunisiei, Habib Bourguiba.
Alternativa ar fi „să ne bazăm pe noi înşine”, a adăugat el, răspunzând unei întrebări.
Tunisia, ţară cu o datorie externă care ajunge la 80% din PIB, a obţinut în octombrie un acord de principiu cu FMI pentru un nou împrumut de circa două miliarde de dolari care ar ajuta-o să depăşească criza financiară gravă prin care trece. Însă discuţiile asupra detaliilor au intrat în impas, în lipsa angajamentului guvernului de la Tunis de a implementa un program de reforme pentru restructurarea a circa 100 de companii de stat puternic îndatorate şi eliminarea subvenţiilor pentru unele produse de bază.
„Trebuie să găsim alte idei, pentru că pacea socială nu este un joc sau ceva ce poate fi tratat cu lejeritate”, a indicat preşedintele ţării, amintind de „revoltele pâinii” care au avut loc în anii ’80 în timpul regimului Bourguiba.
În decembrie 1983, autorităţile tunisiene au decis eliminarea unor subvenţii pentru produsele cerealiere. Consecinţa a fost creşterea drastică a preţului pâinii, grişului şi pastelor făinoase, ceea ce a condus la revolte, impunerea stării de urgenţă, iar la final bilanţul oficial al victimelor revoltelor a fost de zeci de morţi, în realitate însă fiind mai ridicat, potrivit unor ONG-uri.
Actualul preşedinte Kais Saied şi-a atribuit puteri depline în iulie 2021, a demis premierul şi a dizolvat parlamentul, un regres al democraţiei instaurate în prima revoltă a aşa-numitei „Primăveri arabe” în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Noua Constituţie, adoptată prin referendum în iulie 2022, a creat un sistem politic hiper-prezidenţial şi a redus aproape la zero competenţele parlamentului.
În plus faţă de aceste evoluţii, preşedintele tunisian a provocat proteste din partea Uniunii Europene şi a ONU după ce a declarat că „hoardele” de migranţi ilegali au devenit o sursă de „violenţă şi crime”, iar prezenţa lor în Tunisia face parte dintr-o „acţiune criminală” menită să schimbe compoziţia demografică a ţării sale.
Cu toate acestea, preşedintele francez Emmanuel Macron şi şefa guvernului italian Giorgia Meloni au cerut sprijin internaţional pentru Tunisia. Oficialii europeni se tem acum că Tunisia ar putea deveni, după Libia, o noua placă turnantă a migraţiei clandestine din Africa spre Europa.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat astfel că situaţia în Tunisia a devenit „foarte periculoasă”, el menţionând inclusiv riscul unei „prăbuşiri” a acestui stat, situaţie de natură „să provoace fluxuri migratorii către UE şi să antreneze instabilitate în regiunea Africii de Nord şi Orientului Mijlociu”.
