Procurorul a cerut închisoare cu executare pentru Cezar Avrămuță, cunoscut drept „Stegarul Dac”, în dosarul în care este judecat pentru „evadare” după ce a părăsit arestul la domiciliu pentru a protesta la Universitate. Activistul susține că fapta sa a fost o formă de protest împotriva nerespectării procesului democratic și afirmă că nu regretă gestul, acuzând autoritățile că încearcă să îi reducă conștiința la tăcere, scrie activenews.ro.
„Astăzi s-a judecat pe fond dosarul meu de „evadare”.
Da, „evadarea” aceea în care n-am fugit peste graniță, nu m-am ascuns într-o pivniță, nu mi-am schimbat identitatea și nu am dispărut.
Am ieșit în centrul Bucureștiului.
La Universitate.
La vedere.
Cu steagul României.
Exact așa cum protestez de peste un deceniu.
Și pentru asta, astăzi, procurorul a cerut închisoare cu executare.
Motivarea m-a lăsat rece: fapte repetate, comportamentul meu față de autorități, faptul că le înfrunt, că nu tac, că nu plec ochii.
Cu alte cuvinte, nu este suficient să mă judecați pentru o faptă. Trebuie judecat și faptul că am avut tupeul să spun NU.
Judecătoarea a fost extrem de scrupuloasă. De trei ori a întrebat dacă apărarea mai are probe, dacă mai există cereri, dacă toate solicitările noastre au fost discutate.
Nu voi spune că sentința este deja scrisă. Nu o știu.
Dar pot spune ce am simțit astăzi, în sala aceea:
mirosul pușcăriei.
Senzația apăsătoare că, după ani în care am fost amendat, ridicat, dus la psihiatrie, pus sub control judiciar, arestat la domiciliu, încătușat și închis preventiv, statul român mai are o singură lecție de predat Stegarului Dac: „Taci.”
Numai că aici este problema.
N-am tăcut în 2012.
N-am tăcut în 2015.
N-am tăcut când eram liber.
N-am tăcut când aveam brățară.
N-am tăcut nici din Rahova.
Și dacă cineva crede că niște ziduri pot transforma un om liber într-un om obedient, înseamnă că după atâția ani încă nu a înțeles nimic.
Nu cer milă.
Cer justiție.
Cer adevăr.
Să fiu judecat pentru ceea ce am făcut, pe probe și pe lege.
Nu pentru cine sunt.
Nu pentru steagul pe care îl port.
Nu pentru protestele mele.
Și, mai ales, nu pentru faptul că am avut curajul să înfrunt autoritatea atunci când am considerat că autoritatea greșește.
Sentința urmează.
Până atunci, un lucru rămâne cert:
un steag poate fi confiscat.
Un om poate fi închis.
Dar conștiința nu poate fi pusă în cătușe” a transmis Stegarul Dac.
„Astăzi sunt la Judecătoria Sector 3, alături de avocatul Mihai Rapcea.
Mă judecă pentru „evadare”.
Am plecat din arestul la domiciliu și m-am urcat pe Universitate ca să denunț, cu voce tare, furtul alegerilor.
Nu am furat, nu am lovit, nu am distrus.
Am doar refuzat să stau tăcut în timp ce se fura democrația.
Dacă a spune adevărul e infracțiune, atunci da – sunt vinovat.
Dar nu regret nicio secundă.
România nu e în arest la domiciliu.
România merită să știe cine i-a furat votul”, a mai scris Stegarul.
