Alegerile anulate din România, ca urmare a deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie, au stârnit reacții din cele mai diverse nu doar în plan intern, ci și peste hotare. În plan internațional, mai multe publicații extrem de prestigioase au creionat un tablou al crizei politice generate de situația creată prin anularea prezidențialelor în plin proces al desfășurării celui de-al doilea scrutin. Este și cazul The American Spectator, publicație conservatoare care a publicat chiar în prima zi a acestui an un articol intitulat „Opriți hoția în România: Un caz sinistru. Încă un punct de decădere în cariera secretarului de stat al lui Biden, Antony Blinken”. Articolul a ajuns în mâinile președintelui ales, Donald Trump, a cărui investire urmează să aibă loc pe data de 20 ianuarie și trage un semnal de alarmă major asupra „crizei politice periculoase” declanșate la București, scrie realitatea.net.
„O criza politică periculoasă a fost declanșată în România de administrația Biden la începutul lunii decembrie, când secretarul de stat Antony Blinken a susținut că o „interferența rusă” „la scară largă și bine finanțată” este de vină pentru victoria neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale din România a unui candidat la președinție, în mod clar asemănător lui Trump: Călin Georgescu, (Vedeți și Trump-ul din România explicat: respinge „Războaiele Eterne” și a Politica Woke)
Într-un act uluitor și derutant de loialitate servilă, Bucureștiul a anulat imediat turul final al alegerilor, programat pentru 8 decembrie, deja în desfășurare în secțiile de votare din întreaga lume – în ciuda asigurării din partea autorității naționale responsabile cu securitatea cibernetică că prima rundă a alegerilor a fost corectă și fără interferențe străine.
A fost o mișcare fără precedent și evident nedemocratică, operată de un președinte nepopular, Klaus Iohannis, care a susținut decizia cu documente „declasificate” care pretindeau manipularea alegerilor de către un „actor statal”, prin TikTok. (Iohannis deține funcția din 2014 iar Constituția României spune că mandatul său poate fi prelungit dincolo de cele două mandate de cinci ani, prin lege, doar în caz de război sau catastrofă – ceea ce nu este cazul – n.n..)
Întrucât nu a apărut nicio dovadă a amestecului rusesc, Iohannis a avertizat reporterii de la Bruxelles că este, uhh, evaziv : „Nu vă imaginați că aceste atacuri sunt semnate „Cu dragoste, din Est”. Nu, sunt foarte greu de documentat.”
Până pe 20 decembrie, fără nici o dovadă a ingerinței Rusiei, oficialii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), însărcinați cu investigarea unei posibile fraude electorale, au început să dezvăluie pe surse ceea ce au descoperit: dovezi că principala entitate care a plătit sute de mii de euro către aproximativ 100 de „influenceri” de TikTok care au promovat platforma lui Georgescu a fost… Partidul Național Liberal (PNL), partidul politic al președintelui în exercițiu.
Versiunea românească a lui Snoop a dezvăluit chiar firma de social marketing care a scris scenarii pentru influenceri — nimic ciudat pentru aceste canale sau afacerile campaniilor.
Schema ar fi fost pusă la cale pentru a atrage alegătorii conservatori spre Georgescu, de la un alt candidat conservator suveranist și mai bine finanțat, George Simion, pentru a facilita intrarea candidatului PNL, Nicolae Ciucă, în turul doi. Simion, care conduce Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și se opune a ceea ce el numește o lovitură de stat, a explicat tactica folosită, în limba engleză (18:20-20:45), într-un interviu difuzat pe X de megagazda Mario Nawfal (apreciat și de Elon Musk – n.n.).
De fapt, observatorii avizați ai tendințelor rețelelor sociale observaseră deja din noiembrie că „influencerii” care promovau în mod normal diverse produse sau automobile acum avansau mesaje mai politice. Hashtag-ul asociat ca fiind benefic pentru Georgescu a fost #echilibrusiverticalitate, respectiv echilibru și verticalitate (a rămâne drept), o frază departe de a fi incendiară.
Cu toate acestea, ambasadorul SUA în România a continuat să susțină public narațiunea interferenței ruse chiar și după ce au apărut informațiile despre tacticile TikTok realizate și finanțate de PNL.
Întrebat de un reporter TV, „Cum vedeți acest moment complicat pentru România, ce părere aveți despre alegerile din România?” Ambasadorul Kathleen Kavalec a răspuns inelocvent (urmează exact transcrierea): „Eh, da, bine, noi, uh, desigur, uh, împreună cu toată lumea, uh, eram îngrijorați, uh, de informațiile care au apărut despre eforturile, uh, Rusiei, de a avea o influență malignă asupra alegerilor și de a afecta rezultatul și bineînțeles, um, nimeni nu ar trebui să se amestece cu, uh, alegerile românești. Uh, uh, democrația română trebuie protejată. Uh, noi, uh, am venit în sprijinul tuturor eforturilor, uh, pentru a ajunge la fundul a ceea ce s-a întâmplat.” (Citiți și Ultimul suflu al lui Biden a subminat democrația României)
O zi mai târziu, vorbind într-un studio TV din București, președintele în funcție al Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer a avertizat telespectatorii: „Ceea ce vedem, în întreaga alianță, tot mai multe acțiuni rusești, lucruri precum încălcări ale spațiului aerian, dezinformari, atacuri cibernetice… Trebuie să fim foarte vigilenți împreună.” (subl.n.).
Bauer a prezentat, de asemenea, o teorie orwelliană conform căreia NATO trebuie să adopte o „abordare globală a societății” a apărării, și anume mobilizarea familiilor și a oamenilor obișnuiți împotriva inamicului pentru a „ne îndepărta de la ideea că securitatea este doar pentru forțele armate și poliție. Trebuie să facem mai mult ca societate, să fim mai rezilienți.” Amiralul se afla la București pentru a primi un premiu de la Aspen Institute România, acordat de fostul secretar general adjunct al NATO și candidat la președinție, Mircea Geoană, care a obținut doar 6% din voturi. Establishment-ul politic din România și oficialii NATO sunt foarte apropiați .
Noul guvern, noi alegeri?
Președintele ilegitim Iohannis a învestit un nou Guvern pe 23 decembrie, format din aceleași partide politice care dețineau puterea, aproape aceiași miniștri, cu mici excepții, și același premier din 2023, Marcel Ciolacu (PSD). În scrutinul prezidențial, Ciolacu a obținut locul al treilea.
Vechea gardă nou reconfigurată merge înainte cu viteză maximă: presa română relatează că guvernul va stabili noi alegeri prezidențiale pentru 23 martie (primul tur), cu un al doilea tur de scrutin pe 6 aprilie. Dar de ce? Chiar și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, considerat un independent politic, și-a exprimat public nedumerirea: „Trebuie să clarificăm de ce am anulat alegerile din 24 noiembrie. Explicația prezentă este departe de a fi suficientă.”
Anularea alegerile prezidențiale nu a fost deloc populară. Un sondaj național recent a constatat că 67% dintre respondenți s-au exprimat împotriva deciziei inexplicabile (scrie prestigioasa publicație americană citând un articol ActiveNews, care refăcea calculul IRES – n.n.). Același sondaj a constatat că 63 la sută dintre respondenți ar fi votat pentru Georgescu dacă alegerile finale nu ar fi fost întrerupte.
Georgescu și avocații săi au prezentat o contestație juridică la Curtea de Apel pe 30 decembrie. Mii de oameni s-au adunat în frig pentru a-și arăta susținerea, sugerând o furie crescândă a publicului împotriva elitei politice. La sfârșitul zilei, Georgescu a spus mulțimii: „Sper că vom avea o decizie judecătorească profesionistă și nu politică. Am încredere că instanța nu se va lăsa îngenuncheată/influențată în fața aparatului politic, că va rămâne fermă și va apăra democrația și libertatea în România.” Însă decizia emisă a doua zi (la care a reacționat apoi mulțimea) a menținut anularea alegerilor, deși nu a tratat fondul cauzei candidatului – și a permis recursul în continuare în termen de cinci zile.
Obiectivele NATO
Ceea ce mulți realizează din ce în ce mai clar este poziția geografică a României la granița cu Ucraina, atât la nord, cât și la Marea Neagră, și intenția NATO de a controla politica românească pentru a maximiza utilizarea țării.
Intitulat în mod amenințător „Cum se pregătește România pentru războiul total împotriva Rusiei”, un videoclip postat pe YouTube postat pe 22 decembrie explică modul în care „România ar putea deveni arma secretă a NATO” în numele ți în favoarea Ucrainei. Produs de The Military Show, cu 1,29 milioane de abonați, pare a fi o sursă de renume, cu circulație largă în România.
Videoclipul prezintă principalele achiziții de armament ale țării ca parte a unui plan de transformare a României într-o putere aeriană. Noile baterii de rachete și centre mobile de comandă înseamnă că 16 rachete vor putea fi lansate simultan. O nouă construcție din a ceea ce va fi în curând cea mai mare bază aeriană din Europa va caza peste 10.000 de soldați NATO și familiile acestora la granița cu Ucraina.
Dovezi reale susțin această speculație: Ministerul Apărării al României confirmă că exercițiile militare numite Primăvara Dacică 2025 vor aduce în curând, pentru prima dată, forțe franceze la nivel de brigadă în țară. În octombrie anul trecut, timp de două săptămâni, Toamna Dacică 2024 a implicat aproximativ 1.500 de soldați din Belgia, Franța, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România și Statele Unite.
Un principiu central al campaniei lui Călin Georgescu este nevoia urgentă de a construi pacea. Popularitatea sa neașteptată demonstrează că poporul român nu susține conflictul regional.
După cum spunea și legenda tenisului mondial, miliardarul Ion Țiriac: „Nu vreau război. Nu am nevoie de NATO. Nu am nevoie de o bază militară. Nu am nevoie de nimic [din străinătate]. Am nevoie să am oameni sănătoși.” Țiriac este unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri ai țării și susține abordarea lui Georgescu.
Înapoi la alegeri: poporul român este singurul popor est-european care s-a confruntat cu violențe sângeroase în stradă și un bilanț tragic de peste 1.000 de morți pentru a se elibera de comunism. în urmă cu exact 35 de ani. Fapt care trăiește în memoria vie, colectivă, a tuturor generațiilor de azi. Nu va accepta cu ușurință o subminare a drepturilor democratice.
Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale care a anulat alegerile din 6 decembrie, oferă o viziune interesantă și avizată a celor întâmplate. El explică : „Ei [judecătorii] s-au speriat. S-a zvonit că s-a întâmplat un lucru atât de groaznic, că țara este în pericol și au luat acea decizie. De atunci, ei continuă să caute dovezi. În sistemul nostru lucrurile nu se fac așa cum ar trebui să fie făcute. Mai întâi decid, apoi caută dovezi. Dar nu au găsit nici o dovadă. Nu există dovezi.”
Nici o dovadă? Oamenii obișnuiți și curajoși nu vor accepta o lovitură de stat inventată de prietenii lui Biden”, se arată în articolul citat.
