„În inima Europei de Est, România se află într-un moment politic crucial, marcat de o luptă acerbă între un candidat independent, Călin Georgescu, și o instituție politică de neclintit, denumită adesea „Statul Profund”. Această rețea obscură, care se presupune că este coordonată de la Bruxelles, are ca principal scop să-și păstreze puterea, în special în fața unui val naționalist în creștere care oglindește experiențele lui Donald Trump în Statele Unite. Pe măsură ce peisajul politic al României devine din ce în ce mai polarizat, candidatura lui Georgescu la președinție exemplifică ciocnirea dintre mișcarea suveranistă și interesele politice inamovibile. Călin Georgescu, un candidat independent cu viziune pentru o Românie transparentă și responsabilă, a apărut ca un formidabil candidat la alegerile prezidențiale. Statutul său de „outsider” și angajamentul față de reformă au rezonat cu o populație dezamăgită de ani de corupție politică și ineficiență. Pe 24 noiembrie 2024, Georgescu și-a asigurat victoria în primul tur al alegerilor, fiind perceput drept o amenințare serioasă la adresa status quo-ului”, scrie jurnalistul Paul Bumman în publicaţia elveţiană „The Diplomatic Affairs”, conform solidnews.ro.
„Ascensiunea lui nu a venit fără rezistență. Statul profund românesc, un termen care încapsulează o rețea de oficiali guvernamentali, elite de afaceri și influențe străine, a privit campania independentă a lui Georgescu ca o provocare directă la adresa puterii lor. Asemenea opoziției cu care se confruntă președintele ales Trump, lupta lui Georgescu pentru a-și asigura președinția a devenit o bătălie împotriva unui Sistem care se zbate cu îndârjire ca să-și păstreze hegemonia.
Al doilea tur de scrutin, programat pentru data de 8 decembrie 2024, era pregătit să fie un moment critic în politica românească. Cu toate acestea, cu doar câteva zile înainte de vot, pe 6 decembrie, când cetățenii români din diaspora începuseră deja să voteze, Curtea Constituțională a României a anulat brusc alegerile prezidențiale. Această decizie șocantă a ridicat multe semne de întrebare și a alimentat speculații cu privire la motivațiile din spatele ei. Surse au indicat că directiva a venit de la președintele în exercițiu, Klaus Iohannis, care a perceput victoria iminentă a lui Georgescu ca pe o amenințare serioasă la adresa moștenirii sale.
Anularea alegerilor a stârnit indignare în rândul susținătorilor lui Georgescu și a ridicat serioase semne de întrebare cu privire la integritatea instituțiilor democratice ale României. Criticii au susținut că mișcarea a fost o încercare flagrantă de a submina procesul electoral și de a reduce la tăcere vocile dizidente. Georgescu, care nu s-a lăsat descurajat de hotărârea instanței, a promis că își va continua lupta pentru democrație și a anunțat că plănuiește să conteste decizia.
La 30 decembrie 2024, Curtea de Apel București a revizuit recursul lui Georgescu privind anularea alegerilor. Cu toate acestea, a doua zi, instanța a decis împotriva lui, întărind stăpânirea Statului Profund asupra procesului politic. Hotărârea a stârnit un val de stupoare și consternare de mulți români care au sperat la o șansă corectă de a-și alege liderul.
În ciuda eșecurilor, Georgescu a rămas ferm și hotărât. Susținătorii săi s-au adunat în spatele lui, subliniind necesitatea unui proces electoral transparent și a răspunderii în guvernare. Întrucât surse guvernamentale au indicat că reluarea alegerilor prezidențiale era planificată provizoriu pentru 23 martie 2025, se punea întrebarea: i se va permite lui Georgescu să candideze din nou, sau Deep State va găsi noi modalități de a-i împiedica calea către putere?
Lupta dintre Călin Georgescu și Statul Profund Român este emblematică pentru provocările mai complexe cu care se confruntă democrațiile din întreaga lume. Pe măsură ce mișcările populiste câștigă teren, establishment-ul recurge adesea la mijloace nedemocratice pentru a menține controlul, temându-se că schimbarea i-ar putea periclita interesele. Pentru România, rezultatul acestei bătălii politice ar putea avea implicații profunde pentru viitorul democrației sale.
Lupta lui Georgescu nu este doar a lui; reprezintă un apel mai larg la schimbare și o respingere a status quo-ului. În timp ce românii urmăresc drama care se desfășoară, ei se confruntă cu o decizie crucială: dacă să susțină un candidat care întruchipează spiritul de reformă sau să accepte un Sistem care a prioritizat, de prea multă vreme, interesele câtorva aleși față de nevoile celor mulți.
Experiența prin care a trecut Călin Georgescu are valoare simbolică, devenind un exemplu al luptei continue pentru democrație împotriva forțelor Statului Profund, chiar dacă mediul politic al României se schimbă. Deși încă nu este clar dacă va câștiga, campania sa a stârnit deja o discuție importantă despre viitoarea administrație a României. Concluzia va influența cursul țării în anii următori, iar conflictul dintre un singur om și un Sistem puternic este departe de a se fi încheiat”, scrie jurnalistul.
