„Autocandidatura lui Iohannis pentru șefia NATO, anunțată ieri de la tribuna Președinției, este o rușine națională. Pe formă și pe fond. Pe formă – întrucât niciodată în istoria NATO nu s-a mai întâmplat un episod similar. În general, a zgâria pe la diverse uși pentru a obține o funcție este o situație penibilă și umilitoare, indiferent de nivelul acelei funcții, de la directoraș de școală până la parlamentar național ori funcționar internațional”, scrie, în Cotidianul, jurnalistul Octavian Ştireanu.
„Iar pe fond – este o dovadă de mare tupeu. Iohannis se urcă pe efortul țării, cauționându-i viitorul cu cheltuieli de înarmare fără precedent, pentru a obține el foloase personale. Este un fel de abuz în serviciu. Dar și o bătaie de joc la adresa celor care, cu adevărat, au putut realiza condițiile pentru primirea în Alianță. După cum este și o blasfemie să-și prezinte idilic activitatea sa din cele două mandate, deceniu care a marcat o rușine politică și o pierdere colosală pentru evoluția democratică a țării. Iar modul în care s-a scremut să-și motiveze candidatura prin merite personale este de-a dreptul ridicol.
Să ne reamintim că Iohannis s-a întors de la Washington cu o șapcă. Dar și cu niște facturi de plată, care nu ocupau loc în bagaje. Vreo 10 miliarde de dolari pentru armament. Cea mai recentă este de 6,5 miliarde dolari pentru două escadrile de avioane F35. Nec plus ultra, creme de la creme, vârful vârfurilor…Plata în avans, livrarea începând cu 2030. Dar avem chitanța.
Ciolacu, după vizitele sale recente la Bruxelles, s-a întors cu o bască: obligația s-o pună prima pe lista pentru europarlamentare pe reprezentanta Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac. Comunicatul oficial al Bruxelles-ului de la data numirii acesteia în funcție, în iunie 2021, preciza că doamna respectivă este „reprezentanta oficială a CE în România, sub autoritatea politică a preşedintei Ursula von der Leyen”. Ca să se știe.
Ramona Chiriac este reprezentanta Comisiei Europene în România, nu reprezentanta României la Bruxelles. Misiunea ei este să vegheze la modul în care Bucureștiul aplică deciziile Comisiei, nicidecum să prezinte Comisiei doleanțele ori interesele României.
Este de așteptat ca dna Chiriac să rămână și pe mai departe vocea Comisiei Europene în rândul europarlamentarilor români. Aceasta pare să fie rațiunea aducerii ei la Bruxelles, în fruntea delegației române. Pentru că șefa delegației CE nu e trimisă de România în PE, ci este adusă în PE de șefii de la Bruxelles.
În țară n-o cunoaște mai nimeni. Notorietate zero. Ca să pregătească opinia publică, Ciolacu lansase mai demult ideea unei femei „neangajată politic” în fruntea listei comune, cu pretextul protejării orgoliilor ambelor partide. Începuseră să se vehiculeze tot felul de nume. Ministra de externe ori avocata poporului au fost câteva dintre variante. Dar Oscarul era deja pus în plic, în buzunar la Ciolacu.
El fusese de câteva ori la Bruxelles ca să ia viză pentru toate combinațiile și comasările pe care, împreună cu PNL, le avea în vedere în organizarea alegerilor. Desigur, cu scopul menținerii stabilității politice, combaterii extremismului, apărării democrației și a statului de drept în condițiile războiului de la graniță etc, etc…Ce a cerut i s-a aprobat.
Liderul PSD a avut grijă să anunțe cu voce tare că aceste comasări și devansări de alegeri sunt cu acordul Comisiei. Dar, pe lângă „liber” la comasări, Ciolacu a mai primit și un bonus: trecerea dnei Chiriac în fruntea listei de europarlamentari.
După modelul unor profesioniști ai ocolirii detaliilor, cv-ul dnei Ramona Chiriac este o poveste romanțată. Vârsta este protejată. A absolvit Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Din 2008 „face parte din servicul diplomatic român”. Din 2016 „este consul general al României în landul Bavaria”. A lucrat și-n Ministerul Integrării Europene, unde „a fost responsabilă în special de promovarea valorilor UE şi diseminarea cunoştinţelor despre UE prin organizarea de conferinţe, seminare, campanii de informare şi ateliere”.
Dar biografia politico-profesională a viitoarei europarlamentar român include numeroase stagii și seminarii internaționale la tot felul de instituții precum Wesfallische – Wilhems Universitat din Munster (Germania), Facultatea de Administrație Publică și Politici Publice din Twente (Olanda), Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” (celebrul Garmisch), Institutul „Raul Wallenberg” (Lund, Suedia), Ministerul Afacerilor Externe (Haga, Olanda), Academia pentru Formare Politică ( Tutzing, Germania), Organizația Internațională a Francofoniei, OSCE – ODIHR și Serviciul European de Acțiune Externă al Uniunii Europene. O vastă experiență pan-europeană!
Are două diplome de master, „una în studii europene şi alta în studii de gen”. Studiile de gen se referă la egalitatea de gen, ca și la integrarea socială și drepturile comunității LGBTQ+.
Ramona Chiriac este considerată „specialistă în promovarea comunității LGBTQ+ și a feminismului” (având cândva și un ONG cu acest obiect de activitate).
„Reprezentanţele sunt «ochii, urechile şi vocea» Comisiei la faţa locului, în statele membre ale UE, interacţionând cu autorităţile naţionale, cu părţile interesate şi cu cetăţenii şi informând mass-media şi publicul cu privire la politicile UE”, se arăta în comunicatul reprezentanței CE care anunța numirea dnei Chiriac.
Și n-am putea spune că dna Chiriac nu și-a îndeplinit întocmai rolul de mini-guvernator al României din partea CE. Două exemple sunt semnificative.
Când liderii noii coaliții guvernamentale abia începuseră să pomenească de eventualitatea re-negocierii anumitor capitole din PNRR, Ramona Chiriac a ieșit public, amenințând sec că „nu se va negocia nimic pe PNRR…Modificarea PNRR ar duce la întârzieri reale în atingerea ţintelor…Mesajul preşedintei Comisiei Europene a fost clar, de a porni la implementarea acestui Plan aşa cum a fost el negociat”, afirma răspicat Ramona Chiriac. Până la urmă, actualul guvern a reușit să obțină câteva modificări semnificative în evenghelia PNRR.
Aceeași doamnă Ramona Chiriac a mai avut o intervenție radicală opusă intereselor noastre naționale, legând cu de la sine putere două lucruri total diferite: o decizie a CJUE de accesul în spațiul Schengen. „România nu poate spera la aderarea la spațiul Schengen dacă nu respectă supremația dreptului european!”, afirma șefa Comisiei Europene în România. „Supremaţia dreptului european asupra celui naţional este un principiu fundamental, fără de care nu poate funcţiona UE. Acest principiu impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a CCR care este contrară dreptului european”. Ca urmare „decizia recentă a CJUE trebuie aplicată imediat de toate instanţele naţionale”, a avertiza Ramona Chiriac.
Acesta este personajul pe care alianța PSD-PNL îl pune în fruntea listei de europarlamentari. În țară nu se mai găsea cineva care să merite această onoare.
Dar nu este exclus ca, odată instalată în Parlamentul European, dna Ramona Chiriac să fie avansată la next nevel. Cel de comisar al UE. N-ar fi prima dată când România are un comisar pe care ni-l pun alții.
O bască pentru vremuri rele pe care săracu` Ciolacu și-a tras-o pe ochi…”, scrie Ştireanu.
