Două treimi dintre persoanele care s-au confruntat cu crize alimentare anul trecut trăiau în numai 10 ţări, o treime dintre ele în Sudan, Nigeria şi Republica Democratică Congo (RDC), potrivit Raportului mondial privind crizele alimentare, care se bazează pe date ale ONU, UE şi unor organizaţii umanitare, transmite vineri AFP, citată de Agerpres.
Conflictele au rămas factorul principal de insecuritate alimentară acută, afirmă raportul, potrivit căruia aceasta ‘rămâne puternic concentrată în 10 ţări – Afganistan, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Myanmar, Nigeria, Pakistan, Sudanul de Sud, Sudan, Republica Arabă Siriană şi Yemen’.
În condiţiile în care conflictele şi fenomenele climatice extreme ‘riscă să menţină sau să agraveze situaţia în numeroase ţări’, perspectivele pentru 2026 sunt ‘sumbre’, avertizează raportul.
Chiar şi ameliorările consemnate în anumite ţări, precum Bangladesh şi Siria, au fost ‘aproape în întregime anulate de deteriorări notabile’ în Afganistan, RDC, Myanmar şi Zimbabwe.
Pentru prima dată în acest raport, aflat la a zecea ediţie, este confirmată o situaţie de foamete în două zone diferite – în Gaza şi în anumite regiuni din Sudan – în cursul aceluiaşi an.
În jur de 266 milioane de persoane din 47 de ţări sau teritorii au cunoscut niveluri înalte de insecuritate alimentară în 2025, un număr aproape dublu faţă de anul 2016.
Raportul avertizează de asemenea în ce priveşte scăderea puternică a fondurilor pentru ajutoare umanitare şi arată că războiul din Orientul Mijlociu riscă să agraveze crizele existente prin mărirea numărului de strămutaţi, într-o regiune care găzduieşte deja milioane de refugiaţi, şi prin creşterea preţurilor îngrăşămintelor agricole.
‘Ne aflăm acum în plin sezon de semănat’, a declarat pentru AFP Alvaro Lario, preşedintele Fondului internaţional de dezvoltare agricolă (Fida) al ONU.
‘Prin urmare, este cert că acest şoc alimentar actual – cu creşterea simultană a preţurilor la energie şi la îngrăşăminte – va avea, în opinia mea, un impact masiv asupra producţiei’, a adăugat el.
Lario a pledat pentru ajutorarea micilor exploataţii agricole, spre exemplu prin investiţii în apă şi în culturi rezistente la climă.
Crizele ar putea fi atentuate dacă agricultorii ar produce îngrăşăminte la nivel local şi ar ameliora sănătatea solurilor, a explicat el.
‘Crearea instrumentelor şi stimulentelor pentru sectorul privat local (…) este un mijloc foarte important de a creşte eficienţa durabilităţii şi a banilor de dezvoltare’, a subliniat preşedintele Fida, organizaţie care încearcă să stimuleze investiţiile în sectorul privat local.
sursa – AGERPRES
