Schimbările climatice, care au provocat trei milioane de decese în perioada 2016-2023, trebuie declarate ”urgenţă sanitară mondială” pentru a deveni astfel prioritare pentru guverne în vederea finanţării adaptării sistemelor sanitare şi a economiilor, afirmă un studiu de referinţă, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Publicat în revista medicală britanică The Lancet înaintea summitului climatic COP31 (19-20 noiembrie), raportul, ajuns la cea de-a 10-a ediţie, reuneşte 146 de cercetători din 30 de ţări şi are drept obiectiv evaluarea consecinţelor schimbărilor climatice asupra sănătăţii populaţiei la nivel global.
”La zece ani după Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt fără echivoc: efectele nefaste ale schimbărilor climatice asupra sănătăţii progresează mai repede decât răspunsul mondial asupra acestor efecte” şi ”se accelerează chiar”, a estimat Marina Romanello, directoare executivă a proiectului ştiinţific Lancet Countdown, care a prezentat presei raportul publicat miercuri.
”Acesta este motivul pentru care cerem ca schimbările climatice să fie recunoscute ca urgenţă sanitară mondială”, a adăugat ea. S-ar putea astfel institui ”un dispozitiv de intervenţie de urgenţă” coordonat de state, asemenea celui al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în caz de pandemie, creat ”nu pentru a reacţiona la o succesiune de urgenţe, ci pentru a pune în aplicare un răspuns coerent pe termen lung”.
Conform raportului, în perioada 2016 (anul intrării în vigoare a Acordului de la Paris) şi 2023 – ultimul an cu date complete -, schimbările climatice au ”cauzat aproape 3 milioane de decese asociate caniculei” la nivel global. Numai în 2023, un număr-record de 710.000 de decese pot fi asociate caniculei – mai multe decât cele cauzate de malarie sau de HIV, iar peste două treimi din acestea pot fi atribuite schimbărilor climatice de origine umană.
Pentru a obţine proporţia deceselor legate de schimbările climatice asociate activităţilor umane, cercetătorii au compilat numărul deceselor cauzate de caniculă recenzate de statele respective, din care au scăzut numărul deceselor ”care ar fi avut loc în absenţa schimbărilor climatice”, estimat pe baza acestui scenariu ipotetic, a precizat Ollie Jay, de la Universitatea din Sydney.
”Progres real”
”Deşi există oricum perioade caniculare, intensitatea şi frecvenţa acestora sunt amplificate de schimbările climatice de origine umană, de aceea înregistrăm mai multe decese decât în lipsa acestora”, a explicat cercetătorul, în condiţiile în care, anul trecut o secetă extremă a afectat peste jumătate din suprafaţa Terrei timp de cel puţin o lună.
Cercetătorii estimează că, prin reducerea productivităţii muncii, încălzirea globală a costat economia mondială în ultimii trei ani peste o mie de miliarde de dolari anual.
Din punct de vedere geografic, Asia de Sud Est şi Africa, cele mai grav afectate, ar fi pierdut astfel echivalentul a 3,9%, respectiv 3,2% din PIB, în comparaţie cu 0,2% în cazul Europei şi 1,5% pentru continentul american.
Pe plan global au fost înregistrate ”progrese reale” din 2016: 56 dintre cele 194 de ţări membre OMS şi-au adaptat sistemele sanitare, au creat sisteme de alertă care anticipează evenimente extreme, iar investiţiile în energii curate au atins 2.100 de miliarde de dolari în 2025 – dublu faţă de cele alocate combustibililor fosili, care reprezintă în continuare 80% din energia mondială şi provoacă poluare atmosferică asociată unui număr de ”2,73 de milioane de decese anual”.
Astfel, 323.000 de decese au fost evitate în ”cel puţin” 77 de ţări unde poluarea atmosferică cauzată de energiile fosile s-a diminuat din 2016, potrivit unui raport. ”O atmosferă mai sănătoasă, sisteme de sănătate mai reziliente şi dispozitive de alertă (…) care salvează vieţi peste tot pe glob”, a spus cercetătorul.
Şi chiar dacă finanţarea cercetărilor medicale legate de schimbările climatice a crescut de şapte ori şi a ajuns la 316 milioane de dolari în 2024… 84% din aceste fonduri merg către cercetătorii din ţări bogate în timp ce ţările mai puţin dezvoltate sunt cele mai afectate de accelerarea ameninţărilor sanitare legate de climat.
”Prea lente, prea modeste”, eforturile depuse ”nu vin în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie”, a afirmat Romanello.
Anul acesta ”pentru prima dată”, munca cercetătorilor a fost complicată de ”dispariţia anumitor surse de date, provenite în special din Statele Unite”, cum ar fi ”subvenţiile pentru combustibilii fosili, care nu sunt făcute publice de autorităţile americane”, a spus Romanello.
Iar în ultimii doi ani ”instabilitatea geopolitică mondială a împins în plan secund încălzirea globală şi impactul acesteia asupra sănătăţii”, a mai subliniat ea, ”iar inacţiunea riscă să exacerbeze această instabilitate”.
sursa – AGERPRES
