Ion Iliescu: Stau cu capul sus la judecata istoriei!
Fostul preşedinte Ion Iliescu a susţinut că nu este mirat de avizul preşedintelui Klaus Iohannis care a trimis vineri ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală în cazul său, a fostului premier Petre Roman şi lui Gelu Voican Voiculescu în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii în dosarul Revoluţiei, susţinând că va sta cu capul sus la judecata istoriei.
„În ceea ce mă privește decizia președintelui Iohannis nu mă surprinde, cu toate că nu văd care este cadrul legal în care se înscrie. Mă surprinde însă faptul că, liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor. De asta au ajuns să ne dea lecții de democrație oameni care, în timpul ceaușismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la costruirea cultului personalității lui Ceaușescu. Știu că sunt destui cei care nu văd nici acum cu ochi buni faptul că promisiunile cuprinse în Comunicatul CFSN către țară, scris, cum spuneam, printre gloanțe(atacuri despre care se spune acum că au fost înscenarea noastră!) au fost îndeplinite. Nu poți face din actul suprem de demnitate al națiunii române o ”lovitură de stat”, doar pentru că așa a citit cineva în cartea unul apologet-și angajat!-al Securității. Am spus și repet: ar fi fost bine dacă am fi avut parte și noi precum Polonia, Ungaria și Cehoslovacia,de o tranziție negociată”, a spus Iliescu într-o postare pe blogul personal.
- El a arătat că o revoltă populară a născut un vid de putere, iar niște oameni, din cele mai diverse zone ale societății, și de cele mai diverse convingeri politice, au încercat să dea un sens și o direcție schimbării, şi-au asumat niște responsabilități.
„Acum sunt acuzați că au îndrăznit acest lucru. Totul se transformă într-o farsă, jignind sacrificiul și memoria celor care au luptat pentru libertate și democrație. Probabil că trebuia să trecem și prin faza asta. Deși altele sunt problemele de pe agenda națiunii. Care agendă pare să nu mai aibă nici obiectivul integrării europene, nici pe cel al dezvoltării, combaterea sărăciei, o viață mai bună pentru români. Programul Revoluției Române rămâne în continuare actual. Poate că asta deranjează, în ultimă instanță. Dar nu este vina mea că se întâmplă așa. Prezentul este operă colectivă. Eu mi-am făcut partea mea de datorie, indiferent de ceea ce cred cei care caută țapi ispășitori pentru eșecurile lor. Stau cu capul sus la judecata istoriei”, a arătat preşedintele de onoare al PSD.
- În opinia sa, finalitatea dosarelor Revoluţiei şi Mineriadei „nu mai are nicio legătură cu aflarea adevărului despre acele evenimente”.
„Cum poate afirma cineva că acesta este scopul acestui spectacol ”justițiar”, când, în cazul evenimentelor din 13-15 iunie 1990 nu a fost judecat, de fapt, nici măcar cercetat, vreunul dintre cei care au organizat acțiunile violente din ziua de 13 iunie, au atacat sediul Poliției Capitalei, sediul SRI, al Ministerului de Interne, care au răspândit zvonuri ce au incitat la violențe, au atacat și incendiat sediul Televiziunii publice și au rănit oamenii care apărau studiourile tv de furia dezlănțuită a unor indivizi, la fel de fără chip și identitate ca și teroriștii care au atacat fostul sediu al CC al PCR chiar în momentul în care se redacta Comunicatul către țară a CFSN? Pentru cei mai mulți dintre cei care acuză acum în spațiul public, evenimentele de la 15 martie 1990 de la Târgu Mureș, nu mai există, pentru că, nu-i așa, contrazic tezele lor despre natura și consecințele lor, și nu mai servesc ”cauzei”. La fel, nici evenimentele din 13 iunie 1990 nu mai există, iar minerii au venit la București fără motiv, doar pentru a reprima o manifestație, cea din Piața Universității, pe care organizatorii ei o încetaseră a doua zi după alegerile din 20 mai 1990. Se construiește o altă realitate, pentru a justifica astfel de dosare”, a susţinut Iliescu.
- El a amintit că aceste dosare au făcut obiectul atenției procuraturii timp de 28 de ani, şi au făcut totodată obiectul atenției unor comisii speciale ale Parlamentului României „şi, de fiecare dată, soluțiile pronunțate au nemulțumit pe cineva, de vreme ce se redeschid mereu, coincidență probabil, atunci când apar crize de natură politică, în special, care necesită schimbarea agendei publice”.
„Acum ni se spune că istoria trebuie scrisă de procurori și judecători. De ce? Ca să aflăm că o Revoluție durează exact cât îi trebuie unui dictator să decoleze de pe acoperișul sediului puterii? După care, în secunda următoare, democrația se instalează, instituțiile ei înfloresc și schimbarea s-a terminat? Această abordare este pe cât de politizată, pe atât de periculoasă. Nu poți fundamenta un dosar de cercetare penală pe viziunile unora sau altora despre evenimente despre care oricum nu puteau avea o imagine corectă. În acele zile de decembrie 1989 nimeni n-a avut o imagine integrală a evenimentelor. Nimeni nu poate să spună că știe tot ce s-a întâmplat, și că tot ce știm noi, ceilalți, este fals, că varianta lui are drept de adevăr absolut, iar Justiția trebuie să consfințească această variantă. Ei bine, asta se dorește cu aceste două dosare! Nu dovezile trebuie să ducă spre un verdict, verdictul a fost dat în afara cadrului legal, iar justiția trebuie doar să înlăture acele dovezi care ar contrazice verdictul. Nu cred că-și închipuie cineva că vechiul sistem abandona, fără să reziste, puterea, în decembrie 1989, oricât de erodat și de slăbit ar fi fost. Avea de partea sa aparatul de represiune, chiar dacă unii, mai rapizi în decizii, începuseră să fugă de pe corabie. Cu unii dintre ei vom avea surpriza să ne întâlnim în organizarea evenimentelor din 13 iunie 1990. Asta dacă justiția ar vrea să cerceteze acele evenimente în mod corect – evenimente care au reprezentat răzbunarea lor pentru că au fost alungați de la putere în decembrie 1989”, a mai spus fostul preşedinte.
Petre Roman s-a declarat revoltat
Fostul premier Petre Roman s-a declarat revoltat după ce Administraţia Prezidenţială a anunţat că şeful statului a datavuz pentru urmărirea sa penală.
„Nu se face deloc lumină. Avem de-a face cu o gravă mistificare. În acele momente, cine eram eu să dau ordine militare? E absurd! Eram un nimeni! În spatele acestei urmăriri se află altfel de intentii. E complet nefondată, niciun fel de bază, este lipsită de orice valoare morală. Eu nu am avut decât șansa de a participa la Revoluție. Să înțeleg din cererea domnului Augustin Lazăr că mai bine muream la Revoluție? Domnul Iohannis procedează cum crede, își asumă această decizie. Este revoltător! Eu eram un profesor la Politehnică, am avut curajul să ies la baricadă, era să mor acolo. Dacă se crede că a fost o diversiune militară, ce legătură are asta cu mine?”, a declarat Petre Roman, într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV.
IRRD 1989: Preşedintele Iohannis a fost expus ridiculizării
O reacţie oficială după anunţul Administraţiei Prezidenţiale a avut Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, al cărui preşedinte a fost numit recent Gelu Voican Voiculescu.
„Domnul Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României a fost expus ridiculizării, neavând de ce să admită cererea de urmărire penală solicitată de domnul Augustin Lazăr, Procurorul General al României, întrucât un principiu de drept binecunoscut statuează că legea dispune numai pentru viitor (cu excepţia legii penale mai favorabile), enunţ prezent şi în articolul 15, aliniat 2 al Constituţiei. Aşadar, consilierii juridici de la Cotroceni ar fi putut să-l împiedice să aplice retroactiv – la perioada decembrie 1989 -, articolul 12 al Legii nr. 115, promulgată 10 ani mai târziu, resepctiv, în 1999. De altfel în articolul 209, aliniat 2, teza I din Constituţia revizuită în 2003, se regăseşte textul identic din articolul 12 al Legii nr. 115/1999, la care se mai adaugă în continuare alte dispoziţii”, susţine un comunicat al IRRD 1989.
- Potrivit sursei citate, textul constituţional complet se referă la miniştri în funcţie şi nu la foştii miniştri. Desigur, se prevede şi obligaţia Preşedintelui de a-i suspenda pe respectivii miniştri din timpul mandatului său.
„Parchetul de pe lângă ÎCCJ putea să înceapă urmărirea penală în dosarul nr. 11P/2014, fără să fie necesar să-l implice pe Preşedintele României. Rămâne de neînţeles cum la nivelul Procurorului General, n-au fost sesizate asemenea erori, prezente în cererea sa din 2 april 2018, inadvertenţe rezultate din scoaterea din context a acelui articol constituţional 209. În plus, domnul Ion Iliescu n-a fost niciodată ministru, ci a devenit Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, prin actul revoluţionar de la 22 decembrie 1989, odată cu proclamarea Comunicatului către Ţară al CFSN, în seara aceleiaşi zile. Domnul Augustin Lazăr ar trebui să ştie că Revoluţia română din decembrie 1989 – ca fenomen istoric – , nu poate fi anchetată de procurori. O revoluţie este un act arbritar, violent care răstoarnă o ordine de drept existentă, producând o radicală schimbare de sistem politic şi implicând participarea amplă a unor pături ale populaţiei”, mai arată IRRD 1989.
