Douăsprezece ţări reunite luni în nordul Finlandei au făcut apel către Uniunea Europeană să-şi consolideze prezenţa în Arctica, unde tensiunile geopolitice sunt puternice, pendulând între ameninţările ruse şi dorinţele lui Donald Trump, şi au cerut UE „un rol strategic şi mai proactiv”, relatează France Presse, conform Agerpres.
„Securitatea în Arctica trebuie să fie asigurată în mod colectiv”, au pledat aceste state, printre care Franţa, Danemarca şi Suedia, într-o declaraţie comună adoptată la finalul summitului de la Rovaniemi.
Au trecut şapte luni de când preşedintele american a ameninţat – pentru a treia oară – că va prelua cu forţa Groenlanda, un imens teritoriu autonom danez, provocând o criză majoră în rândul aliaţilor occidentali.
Tensiunile s-au mai diminuat de atunci între europeni şi americani.
Dar liderii europeni nu au uitat aceste ameninţări şi doresc de acum să colaboreze la modalităţi menite să le consolideze amprenta în regiune, conştienţi de asemenea de prezenţa unei Rusii ostile de cealaltă parte a lungii frontiere finlandeze.
Potrivit lor, Moscova constituie o „ameninţare importantă şi durabilă” la adresa securităţii.
Au fost prezenţi la Rovaniemi, un oraş finlandez cunoscut drept casa lui Moş Crăciun, cancelarul german Friedrich Merz şi premierul danez Mette Frederiksen, precum şi lideri ai unor ţări care nu au vreun interes direct în Arctica, cum ar fi preşedintele român Nicuşor Dan, notează AFP.
Obiectivul a fost de a arăta că „ceea ce se întâmplă aici nu este o afacere regională, ci o problemă europeană”, a subliniat preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, în cursul unei conferinţe de presă.
Preocupări legate de mediu
Nicio decizie oficială nu a fost luată la acest summit.
Dar această reuniune intervine în contextul prezentării aşteptate în săptămânile următoare a noii strategii pentru Arctica de către Comisia Europeană. Acest document trebuie să definească direcţiile principale ale Bruxellesului în regiune pentru anii următori.
Statele membre şi liderii lor mai au încă posibilitatea de a influenţa conţinutul textului final.
„Ar trebui să consolidăm angajamentul Uniunii Europene în această regiune pentru a completa eforturile NATO”, a pledat Friedrich Merz în cursul conferinţei de presă comune a liderilor reuniţi la Rovaniemi.
Interesul pentru Arctica a crescut considerabil de la adoptarea în 2021 a unei politici a UE consacrate regiunii.
După ameninţările lui Donald Trump din ianuarie, de la care acesta nu a dat înapoi complet, Alianţa Nord-Atlantică inaugurase deja o nouă misiune destinată să consolideze securitatea în Arctica.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, când a vizitat Groenlanda la începutul lunii septembrie, a anunţat o finanţare de 200 milioane de euro pentru acest teritoriu. Ea a promis atunci că UE va „fi mai prezentă şi implicată în Groenlanda şi în Arctica”.
Arctica se află de asemenea în centrul preocupărilor legate de mediu. Potrivit experţilor, regiunea se încălzeşte de aproape patru ori mai repede decât media globală din cauza schimbărilor climatice, cu consecinţe grave pentru ecosisteme şi populaţiile locale.
Topirea calotei glaciare deschide, de asemenea, noi perspective economice şi strategice. Rusia, China şi SUA şi-au intensificat prezenţa în această zonă, în special cu scopul de a accede la importantele sale resurse naturale şi de a dezvolta noi rute maritime.
În august, China şi Coreea de Sud au trimis portcontainere pe ruta maritimă nordică, care traversează apele teritoriale ruse, pentru a-i testa viabilitatea. Această rută devine navigabilă pe perioade din ce în ce mai lungi pe măsură ce calota glaciară se retrage, mai notează AFP.
sursa – AGERPRES
