România a depus marți, 13 septembrie 2022, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la Acuzații de genocid în conexiune cu Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid, care se referă la aspecte privind interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția menționată, încheiată în 1948 sub egida ONU. Declarația de Intervenție a fost depusă în aplicarea articolului 63 din Statutul CIJ, acest act procedural fiind efectuat prin intermediul Ambasadei României la Haga.
Declarația României este structurată astfel încât să fie respectate cerințele cuprinse în articolul 82, alineatul (2) din Regulile de Procedură ale CIJ, cu privire la conținutul intervenției. Astfel, Declarația cuprinde elemente precum temeiul potrivit căruia România este parte la Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid, identificarea prevederilor Convenției vizate de intervenția României, expunerea interpretării susținute de România în privința acestor prevederi, lista documentelor invocate în sprijinul poziției României.
În scopul reprezentării României în cadrul acestor proceduri, a fost desemnat, în calitate de Agent al României în fața CIJ, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, membru al Comisiei ONU de Drept Internațional, profesor de drept internațional la Facultatea de Drept a Universității din București și fost Agent al României în fața CIJ în cazul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat în 2009, iar în calitate de co-agenți, directorul general pentru afaceri juridice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și ambasadorul României în Regatul Țărilor de Jos.
Decizia României de a interveni în aceste proceduri, inclusiv prin rolul de Agent asumat de șeful diplomației române, reflectă, o dată în plus, încrederea părții române în rolul fundamental pe care instrumentele dreptului internațional și cadrul instituțional specific al justiției internaționale, în care Curtea Internațională de Justiție, organul principal judiciar al ONU, ocupă un loc proeminent, îl au, în scopul menținerii și restabilirii păcii și securității internaționale.
În același timp, demersul consolidează profilul de actor responsabil și de participant activ al României la eforturile întreprinse în plan regional, european, euroatlantic și internațional, în contextul actualului război ilegal și nejustificat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. MAE menționează faptul că, în cadrul vizitei întreprinse de ministrul afacerilor externe al Ucrainei la București, la 22 aprilie 2022, acesta a adresat ministrului afacerilor externe al României Bogdan Aurescu rugămintea ca România să intervină în procedurile menționate, declanșate de Ucraina la CIJ împotriva Rusiei. Astfel, inclusiv cu ocazia conferinței comune de presă a celor doi miniștri, ministrul Kuleba a declarat: „România și Bogdan, personal, au o vastă experiență în soluționarea diferendelor în fața instanțelor internaționale (…), așadar am discutat cum putem utiliza CIJ – Curtea Internațională de Justiție (…) pentru a trage la răspundere Rusia pentru tot ce a comis și vom fi bucuroși să lucrăm împreună cu România la aceasta.” (a se vedea http://mae.gov.ro/node/58483)
La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția ONU din 1948 privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid.
Ucraina a reclamat faptul că Federația Rusă a invocat, în mod fals, comiterea de către Ucraina a unor acte de genocid în regiunile Luhansk și Donetsk, pentru a justifica recunoașterea așa-numitelor R.P. Donetsk și R.P. Luhansk, precum și pentru a desfășura o așa-zisă „operațiune militară specială” împotriva Ucrainei. În baza acestor acuzații false, Federația Rusă este angajată, în prezent, într-un proces de invazie militară a Ucrainei, care are ca efecte încălcări grave și pe scară largă ale drepturilor omului și dreptului internațional umanitar.
Printr-un Ordin din data de 16 martie 2022, Curtea a indicat măsuri provizorii/conservatorii, prin care a stabilit în sarcina Federației Ruse obligația de a suspenda imediat acțiunile militare începute la 24 februarie 2022, pe teritoriul Ucrainei, precum și de a se asigura că unități militare sau neregulate pe care Federația Rusă le-ar direcționa sau sprijini, precum și orice organizații sau persoane care ar fi supuse controlului sau conducerii sale, nu fac niciun demers de continuare a operațiunilor militare. De asemenea, Ordinul prevede că ambele părți se vor abține de la orice acțiune care ar putea agrava sau extinde disputa supusă Curții sau care ar face mai dificilă soluționarea acesteia.
Printr-un Ordin din data de 23 martie 2022, CIJ a indicat 23 septembrie 2022 ca termen pentru depunerea Memoriului Ucrainei, respectiv 23 martie 2023 ca dată limită pentru depunerea Contra-memoriului Federației Ruse. Ucraina a depus memoriul său la data de 1 iulie 2022.
Conform regulilor prevăzute în Statutul Curții Internaționale de Justiție, dacă o cauză pare să implice interpretarea unei convenții multilaterale la care alte state decât cele implicate în dispută sunt părți, Grefierul trebuie să notifice aceste state, iar orice stat notificat are dreptul să intervină în proceduri.
România (precum și celelalte state părți la Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid) a primit din partea Grefei CIJ o notificare privind faptul că procedurile inițiate de Ucraina par a ridica probleme de interpretare a acestei Convenții, statele părți putându-se prevala de posibilitatea de a interveni în speță. România a aderat la Convenție la 2 noiembrie 1950 prin Decretul nr. 236, publicat în „Buletinul Oficial al României”, partea I, nr. 110 din 2 decembrie 1950. Convenția a intrat în vigoare pentru România la 12 ianuarie 1951, conform art. XIII.
Declarația de intervenție, care poate fi formulată înainte de data fixată pentru deschiderea procedurilor orale privind disputa în cauză, implică desfășurarea unor proceduri specifice de către statul intervenient.
Conform informațiilor publice (https://www.icj-cij.org/en/case/182), până la acest moment au depus declarații de intervenție în aceste proceduri: Lituania, Letonia, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Germania, SUA, Suedia. De asemenea, UE a transmis informații utile judecății cauzei în baza dispozițiilor art. 34 alin. 2 din Statutul CIJ.
