România a urcat o poziţie, până pe locul 44 din 168 de ţări, în clasamentul mondial privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, dar continuă să rămână pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene, după Ungaria şi Bulgaria, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, potrivit Agerpres.
România înregistrează 78,41 de puncte din 100, un scor uşor mai ridicat faţă de anul precedent, şi se regăseşte, conform acestuia, în rândul ţărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Ungaria şi Bulgaria.
Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 168 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază (hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală), pentru cele care ţin de bunăstare (accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului) şi pentru elementele care ţin de oportunităţi (drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată). În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător.
„Ne-am fi aşteptat ca pandemia de COVID-19 să anuleze progresul social înregistrat pe parcursul a câţiva ani, dar este remarcabil faptul că, anul acesta, indicele la nivel global este uşor mai ridicat decât cel de anul trecut (65,05 puncte din 100, comparativ cu 64,68, în 2020). Acest aspect demonstrează cât de rezistenţi şi plini de resurse sunt oamenii, organizaţiile şi societăţile atunci când se confruntă cu dificultăţi mari şi persistente. În acelaşi timp, toţi ne-am dori să vedem România avansând de pe ultima poziţiei în Europa, lucru care nu s-a întâmplat anul acesta, în ciuda progresului înregistrat de ţara noastră în toate cele trei categorii analizate – nevoi de bază, bunăstare şi oportunităţi”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.
