Comisia Europeană a decis, vineri, să trimită scrisori de punere în întârziere Estoniei și României, întrucât legislațiile naționale ale acestor țări nu transpun integral și exact normele UE privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
Estonia nu a transpus incriminarea formelor specifice de discursuri de incitare la ură, și anume apologia publică, negarea sau minimizarea vădită a criminalității internaționale și a Holocaustului, atunci când un astfel de comportament este de natură să incite la violență sau la ură.
De asemenea, Estonia nu a incriminat în mod corect discursurile de incitare la ură, omițând incriminarea incitării publice la violență sau la ură îndreptate împotriva unor grupuri de persoane și nu a prevăzut sancțiuni adecvate.
- În sfârșit, Codul penal din Estonia nu garantează că motivația rasistă și xenofobă a infracțiunilor este considerată circumstanță agravantă, astfel încât aceste infracțiuni să fie urmărite penal în mod eficace și adecvat. România nu a definit în mod corect discursurile de incitare la ură, deoarece nu incriminează discursurile de ură care incită la violență. În plus, România incriminează doar discursurile de ură care incită la ură atunci când acest comportament este îndreptat împotriva unui grup de persoane definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică, dar nu și atunci când este îndreptat împotriva unui membru al unui astfel de grup.
- Estonia și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde la întrebările adresate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat. Decizia-cadru privind combaterea rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (Decizia-cadru 2008/913/JAI) are drept scop să se asigure că, în întreaga UE, anumite manifestări grave ale rasismului și xenofobiei sunt pasibile de sancțiuni penale efective, proporționate și cu efect de descurajare.
Comisia continuă să evalueze transpunerea acestei decizii-cadru și în alte state membre și, dacă este necesar, nu va ezita să inițieze alte proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Proces echitabil: Comisia solicită Bulgariei, Croației, Ciprului și României să transpună integral normele UE privind prezumția de nevinovăție
Comisia solicită Bulgariei, Croației, Ciprului și României să pună în aplicare integral normele UE privind consolidarea prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
- Această directivă este unul dintre elementele-cheie ale cadrului juridic al UE privind standardele minime comune pentru un proces echitabil, care garantează că drepturile persoanelor suspectate și acuzate beneficiază de protecție suficientă. Directiva consolidează încrederea reciprocă a statelor membre în sistemele lor de justiție penală și facilitează astfel recunoașterea reciprocă a deciziilor în materie penală. Comisia consideră că măsurile naționale de transpunere notificate de Bulgaria, Croația, Cipru și România constituie doar o transpunere parțială a directivei și că lipsesc anumite dispoziții din directivă. În special,
- Comisia a identificat deficiențe în ceea ce privește referirile publice la vinovăție, de exemplu, atunci când autoritățile publice se referă la o persoană ca fiind vinovată în declarații publice, precum și în ceea ce privește disponibilitatea unor măsuri adecvate dacă se întâmplă acest lucru.
De asemenea, există lacune în ceea ce privește modul în care persoanele suspectate sau acuzate sunt prezentate, de exemplu în fața instanței, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, și în ceea ce privește dreptul de a fi prezent la proces. Comisia a trimis celor patru state membre o scrisoare de punere în întârziere în mai 2018.
Vineri, Comisia a trimis avize motivate celor patru state membre, acordându-le două luni pentru a răspunde; în caz contrar, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE. Astăzi, Comisia închide, de asemenea, cazurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care au fost deschise împotriva Greciei, a Luxemburgului, a Slovaciei și a Suediei, deoarece aceste țări au adoptat norme naționale de transpunere a directivei.
