Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a evidenţiat, miercuri, contribuţia evreilor la edificarea culturii germane, arătând că, în egală măsură, personalităţi din rândul acestei etnii au conferit strălucire culturii române.
‘În istorie, cultura evreilor a conferit strălucire culturii germane (…) şi pot spune, fără să mă înşel niciun pic, acelaşi lucru despre contribuţia culturii germane şi evreieşti în România. Nu ar fi fost ceea ce este cultura românească acum fără scânteile, fără picăturile de geniu şi de dumnezeire, de ce nu, ale celor care şi-au lăsat amprenta nefiind români ca naţionalitate, dar fiind români ca simţire în România’, a spus Romaşcanu la ultimul eveniment din cadrul proiectului ‘1700 de ani de istorie şi cultură evreiască în Germania (321 – 2021)’, derulat de Ambasada Germaniei în România şi Complexul Educaţional Laude-Reut.
Ministrul a arătat că, în ce priveşte cultura, dincolo de ‘graniţele formale’, există ‘întrepătrunderi milenare între diversele popoare care au trăit şi trăiesc în această zonă şi nu numai, iar acest lucru trebuie să genereze respect pe absolut toate meridianele’.
În acest sens, el l-a amintit pe artistul Reuven Rubin, ‘un mare pictor de origine română care a fost şi primul ambasador al Statului Israel în România’, şi pe scriitorul Mihail Sebastian.
‘Din partea germană nu pot să spun decât Herta Muller, care a încununat cultura română a membrilor comunităţii germane cu un Premiu Nobel’, a mai spus Romaşcanu.
Ministrul a făcut referire şi la studierea istoriei Holocaustului în şcoli.
‘Dacă istoria a lăsat în urmă lucruri extraordinar de grave şi faptul că acum se studiază istoria Holocaustului – mă mândresc că sunt unul din senatorii care au susţinut şi au votat această lege în Parlamentul României – e foarte important, pentru că nu trebuie să lăsăm nici măcar la nivel de gând ceea ce s-a întâmplat atunci. Iar cultura, fiind eminamente umană, izvorând de la Dumnezeu şi fiind expresia vibraţiei sufletului omenesc, este prima chemată să împiedice asemenea repetări ale istoriei în părţile ei negre’, a adăugat ministrul Lucian Romaşcanu.
Directorul executiv al Asociaţiei ‘321: 1700 Viaţa evreiască în Germania’, Andrei Kovacs, care a mărturisit că a trăit în România, bunicii săi fiind deportaţi, a deplâns faptul că, ‘din păcate, antisemitismul, în România, în Germania şi în toată Europa şi în lume, a devenit normal astăzi’.
‘Trebuie să ne luptăm conta antisemitismului acolo unde devine vizibil: la şcoală, la universitate, la serviciu, în familie, la restaurant, cam peste tot. Şi trebuie să ne luptăm împotriva stereotipurilor, să învăţăm unul despre altul şi să ne cunoaştem. Nu numai că viaţa evreiască a contribuit la cultura europeană, română, germană, de mii de ani, dar nici nu suntem aşa de diferiţi. Viaţa evreiască face parte din Germania, din România şi din Europa’, a afirmat Andrei Kovacs.
Directorul general al Operei Naţionale Bucureşti, Daniel Jinga, a arătat că ‘vremurile pe care le trăim acum, într-o Europă unită, nu vin să facă altceva decât să certifice o filosofie care a existat încă de la începutul acestei civilizaţii’.
‘Cred că suntem datori să le spunem copiilor şi nepoţilor noştri că nicio formă de prigoană, de discriminare nu face bine societăţii, este în primul rând nedreaptă şi contravine unui lucru pe care noi, cei care ne ocupăm de zona culturală, îl înţelegem atât de firesc: oamenii sunt oameni, indiferent de poporul căruia îi aparţin, iar oamenii, prin lumina pe care reuşesc s-o aducă în societate, contribuie la crearea unei lumi mai frumoase, a unui viitor mai bun, pe care ni-l dorim, aşa cum spuneam, pentru noi, pentru copiii şi pentru nepoţii noştri’, a subliniat Daniel Jinga.
Directorul Teatrului Evreiesc de Stat, Maia Morgenstern, a afirmat că Holocaustul n-a apărut din senin, ca un trăsnet, n-a apărut ca un cataclism natural, ca o fatalitate’.
‘Holocaustul s-a insinuat, s-a inserat, a pătruns uşor şi sigur, ca un spin veninos în conştiinţa, în comportamentul oamenilor ce au fost demantelaţi de umanitatea lor, încet şi sigur. Cuvântul, sloganul, frazele sforăitoare, frumoasele discursuri îmbătătoare, înşelătoare… a căuta pe cineva să fie vinovat de nefericirea ta… Dar asta voi lăsa să vorbească pe cei mai pricepuţi sociologi şi pe înţelepţi’, a spus actriţa, care a amintit programele Teatrului Evreiesc de Stat, menite să contribuie la păstrarea memoriei Holocaustului.
La eveniment, moderat de preşedintele executiv al Complexului educaţional Laude-Reut, Tova Ben Nun Cherbis, şi de jurnalistul şi istoricul Ion M. Ioniţă, au participat, printre alţii, ambasadorul Germaniei în România, Peer Gebauer, ambasadorul României în Germania, Adriana Stănescu, ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, şi ambasadorul Israelului în România, David Saranga.
Sursa: PRESSONLINE
