„S-ar putea să mă înșel, dar eu nu îmi amintesc vreun alt caz de guvern al României care să convoace partidele la consultări, indiferent de temă, cu atît mai puțin cea a fixării datei alegerilor. Și totuși, se întîmplă azi, la inițiativa premierului Ciolacu. Scriam aici săptămîna trecută că democrația noastră, niciodată prea strălucită, a început să-și dea efectiv duhul, vertiginos, din pandemie începînd și înșiram cîteva exemple. Am mai putea adăuga două ”calde”, extrem de grave, pe listă: nici pînă acum nu avem rezultatele finale ale BEC pentru alegerile din 9 iunie, iar data alegerilor prezidențiale și parlamentare se negociază azi ca la piață”, scrie, pe site-ul canal33.ro, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.
„Alegerile democratice sunt temelia absolută a democrației, e o regulă de fier. Doar că guvernarea Iohannis-PSD-PNL a luat fierul în cauză și l-a ciocănit pînă a făcut din el cutie de conserve.
Este halucinant să nu avem rezultatele oficiale ale alegerilor locale la 22 de zile de la alegeri, fără ca BEC sau AEP să vină cu vreo explicație publică. Și trist e că nici nu îi cere asta vreun factor de răspundere în stat. În plus, s-ar putea să se renumere voturile pentru europarlamentare în 13 județe.
Dar, și mai aiuritor e demersul de azi al guvernului, fără precedent, practic: la chemarea voioasă a lui Marcel Ciolacu, vom avea ”consultări” legate de data alegerilor prezidențiale.
În vara anului 2012, cînd președintele Traian Băsescu a fost suspendat temporar, prima grijă a înlocuitorului său, Crin Antonescu, a fost să își comande cărți de vizită cu funcția de președinte interimar. Pentru 49 de zile ”prezidențiale”, Antonescu va fi distribuit, mîndru și generos, cărțile în cauză în stînga și în dreapta.
Acum, un alt politician pare grăbit să se vopsească președinte de țară fără să fie. Cel puțin nu încă.
Marcel Ciolacu a recurs la un demers specific funcției prezidențiale, acela de convocare a partidelor la consultări pe varii teme, deși Constituția vorbește doar de consultări pentru desemnarea premierului.
Guvernul a anunțat ieri că azi vor începe consultările cu partidele politice pe tema calendarului alegerilor prezidențiale și parlamentare, la Palatul Victoria, deci în cel mai oficial cadru cu putință.
Consultările vor avea loc după un program similar celui prezidențial pentru desemnări de premieri: 10.00 – USR, 11.00 – AUR, 14.00 – UDMR, 15.00 – SOS, 16.00 – Grupul Minorităților Naționale și 17.00- PUSL. După care, mîine, guvernul anunță că va continua dialogul cu reprezentanții altor formațiuni politice.
Cum vor fi selectate acele ”alte” formațiuni, că în România avem înregistrate legal vreo două sute de formațiuni care sunt interesate de alegeri?
Sunt chemate toate, sau, să zicem, doar cele care dovedesc un echilibru între vocalele și consoanele din denumire?
Se negociază și cu ”extremiștii”?
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat vineri că îi va invita pe toți liderii tuturor partidelor politice pentru a stabili împreună calendarul alegerilor. Ce face dacă răspund chemării toate partidele, vom avea consultări toată vara? Și decizia finală se ia prin consens, ori prin votul majorității?
Să fim înțeleși, aici nu avem de a face cu o discuție formală pe care, să zicem, un prim-ministru ar face-o cu anumite entități în dorința de a lua pulsul societății ori al clasei politice vizavi de probleme de interes.
Aici e vorba de consultări oficiale care vor fi derulate de mai mulți reprezentanți oficiali ai guvernului: premierul Marcel Ciolacu, viceprim-ministrul Marian Neacșu și vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Un cadru cît se poate de oficial, dar care nu are acoperire nici în Constituție, nici în legislație.
Nu scrie nicăieri că guvernul României poate convoca instituțional partidele la consultări oficiale, indiferent de teme.
Codul Administrativ prevede că ”Pentru rezolvarea unor probleme aflate în competenţa sa, Guvernul poate înfiinţa organisme cu caracter consultativ” și că ”În scopul elaborării, integrării, corelării şi monitorizării de politici publice, Guvernul poate constitui consilii, comisii şi comitete interministeriale”.
Dar cam asta e tot.
Este foarte grav ce se întîmplă în România. Noi nu avem nici pînă azi o explicație oficială a devansării alegerilor prezidențiale. Nici Ciucă, nici Ciolacu nu au spus în clar de ce ar trebui să facem asta, lăsînd loc teoriei profund nedemocratice că demersul a fost în prezumtivul beneficiu al unui singur om: Klaus Iohannis, cu ale sale funcții imaginare la nivel internațional.
România pusă pe tava unui singur om?
Aici s-a ajuns?
Marile partide de la guvernare se acuză reciproc de încălcarea nu știu cărui protocol de stabilire a calendarului electoral pe 2024, dar uită micul amănunt: că data alegerilor e reglementată de legi în vigoare și nu de protocoale vremelnice. Există o mică marjă de manevră în stabilirea datelor din cauza obligativității ca ele să pice duminica, în rest nu se ”negociază” nimic.
Și acum ce aflăm de la premierul României?
Că, vai, ”ieșim din calendarul electoral stabilit anterior, fiind ultima zi în care putem promova HG-ul de stabilire a datei alegerilor convenită pe 15 septembrie. De aceea, de luni, alături de cei doi vicepremieri, îi voi invita pe liderii tuturor partidelor politice pentru a stabili împreună calendarul alegerilor. Aceasta este abordarea corectă și nu schimbarea unui ministru căruia i s-a impus de către propriul partid să nu inițieze un act normativ convenit anterior. Nu voi răspunde provocărilor de a declanșa o criză guvernamentală și instabilitate în România”.
Deci, însuși premierul lansează în spațiul public cea mai explozivă perspectivă: aceea de a intra în ”criză guvernamentală și instabilitate în România”, pentru că PSD și PNL au bulibășit calendarul electoral în numele unor interese oculte.
PSD și PNL s-au îmbrîncit reciproc pe scara democrației și acum se întreabă, tot reciproc, unde se grăbesc.
Trebuie să evităm ”criza și instabilitatea”, dar, în mandatele lui Iohannis, România a avut, cu tot cu interimari, 13 premieri, media de viață a unui cabinet a fost de vreo 10 luni, iar în cel mai important an electoral post-decembrist, 2024, se dovedește că statul român nu e capabil nici măcar de cel mai elementar lucru: să organizeze în bune condiții alegerile de care depinde soarta democrației.
Peste 1,5 milioane de voturi anulate la niște alegeri care nu au nici azi rezultate finale, o coaliție guvernamentală în pioneze, cu acuzații tot mai grave între parteneri, cu o economie pe tobogan și fără dată a alegerilor prezidențiale și parlamentare.
Noroc că avem consultări cu toată lumea!”, scrie Bogdan Tiberiu Iacob.
