Poliţia daneză a anunţat luni că a închis ancheta asupra sabotării gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică în septembrie 2022, apreciind că nu are „bazele juridice necesare” pentru a declanşa urmăriri penale, informează AFP, citată de Agerpres.
În afară de Danemarca, alte două anchete au fost demarate în Germania şi în Suedia, iar Parchetul suedez şi-a încheiat investigaţiile la începutul lui februarie fără a declanşa vreo urmărire, apreciind că faptele nu erau de competenţa sa.
Ancheta din Germania este în continuare în curs.
„Pe baza anchetei, autorităţile pot conchide că sabotarea gazoductelor a fost intenţionată. În acelaşi timp, ele apreciază că nu există baza necesară pentru a continua o anchetă penală în Danemarca”, a scris poliţia daneză într-un comunicat.
Kremlinul a reacţionat, afirmând că decizia Danemarcei este „absurdă” şi provoacă „stupoare absolută”. „Situaţia în acest caz este atât de evidentă că nu putem decât să ne exprimăm stupoarea absolută”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de EFE. „Pe de o parte, recunosc că este vorba despre un sabotaj şi, pe de altă parte, decid să nu continue” ancheta, a adăugat Peskov.
Pe 26 septembrie 2022, patru scurgeri enorme de gaz, precedate de explozii submarine, au avut loc la interval de câteva ore la gazoductele Nord Stream 1 şi 2 care leagă Rusia de Germania şi transportă cea mai mare parte din gazul rusesc către Europa.
Exploziile s-au produs lângă insula daneză Bornholm, însă „în afara apelor teritoriale daneze”, a precizat comunicatul.
Danemarca, Germania şi Suedia au colaborat în timpul anchetei, descrisă drept „complexă şi aprofundată”, realizată de asemenea în cooperare cu Serviciile de informaţii daneze (PET).
„PET continuă să supravegheze evoluţia ameninţării şi, în colaborare cu autorităţile competente, pune în mod continuat în aplicare măsurile considerate necesare pentru a apăra infrastructurile critice din Danemarca”, se subliniază într-un comunicat.
Responsabilitatea exploziilor a fost atribuită, potrivit diferitelor anchete ale mass-media, Ucrainei, Rusiei sau SUA, însă toate aceste ţări au negat.
În special preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat de nenumărate ori că ţara sa ar putea fi implicată. „Nu aş face niciodată asta”, a declarat el în iunie pentru cotidianul german Bild, adăugând că „i-ar plăcea să vadă dovezi”.
sursa – AGERPRES
