Salvați Copiii România anunță, după ce Parlamentul a adoptat o lege care le itnerzice persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, inclusiv împotriva copilului, să mai candideze la funcţii publice, că aproape 16.000 de copii din România au fost supuşi unei forme de abuz în 2021.
Pe parcursul anului 2021, 15.925 de copii români au fost supuşi unei forme de abuz, dintre care 1.561 cazuri de abuz fizic, 2.171 cazuri de abuz emoţional, în vreme ce în 1.349 de cazuri a fost vorba despre de abuz sexual; din totalitatea cazurilor semnalate, a fost demarată urmărirea penală pentru 1.990 dintre acestea, potrivit celor mai recente date ale ANPDCA.
Combaterea abuzului asupra copilului, în diferitele lui forme, rămâne una dintre mizele majore ale Organizaţiei Salvaţi Copiii România care salută, astfel, adoptarea proiectului de lege prin care persoanele care au comis infracţiuni împotriva vieţii copiilor, viol, pornografie infantilă, trafic de copii, rele tratamente ori altele, nu mai pot candida pentru funcţii publice.
Mai mult, proiectul de lege „Fără prădători de copii pe buletinele de vot” a fost modificat şi extins la toate categoriile de infractori şi adoptat de Camera Deputaţilor.
„Iniţial, proiectul de lege propus de Salvaţi Copiii făcea referire la protecţia copiilor împotriva celor care au comis fapte penale, victime fiind copiii. Salutăm extinderea cercului de persoane cărora le va fi interzisă participarea la alegeri. Acum, nu doar copiii, ci noi toţi vom fi protejaţi, astfel încât comunităţile să nu mai poată fi conduse de persoane condamnate penal. E o reparaţie nu doar morală, ci şi constituţională.” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.
Interesul superior al copilului prevalează asupra dreptului de a fi ales al condamnaţilor penal pentru fapte grave comise asupra copiilor
Proiectul de lege a fost elaborat la iniţiativa Organizaţiei Salvaţi Copiii şi pe baza raportului său transmis în 12 mai 2021 Preşedinţiei, Guvernului şi celor două camere ale Parlamentului României, în care solicitam o mai bună protecţie a copilului în faţa abuzurilor fizice şi sexuale şi înăsprirea pedepselor pentru o serie de infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale cu victime minori.
Cazurile, precum cel al lui Damian Butnariu, ales primar, pentru al patrulea mandat, în comuna Mogoşeşti Siret, în septembrie 2020, şi care a abuzat sexual în sediul primăriei doi copii victime ale traficului de persoane, ori cel al lui Bogdan Davidescu care, deşi condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare pentru pornografie infantilă, este ales primar în comuna Şotrile în acelaşi an, cu un mandat invalidat în primă instanţă, mai apoi repus în poziţia de primar prin decizia Tribunalului Prahova, trebuie eliminate din viaţa politică a acestei ţări.
Aceste situaţii reprezintă rezultatul ignorării principiului constituţional al primordialităţii intereselor copiilor în sistemul românesc de drept, prin considerarea legislaţiei electorale ca fiind singurul criteriu de analiză juridică. Conform Constituţiei României, art. 49, al. 1, „Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.”, iar Legea 272/2004 statuează că interesul superior al copilului prevalează în toate deciziile politice şi cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. O interpretare juridică elementară ne conduce la concluzia că acest principiu ar trebui să fundamenteze blocarea prin lege a participării la alegerile electorale, în calitate de candidaţi, a tuturor persoanelor pentru care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive pentru infracţiuni contra vieţii, contra libertăţii persoanei, privind traficul de persoane, contra integrităţii sexuale şi rele tratamente, şi pentru care nu a intervenit reabilitarea judecătorească sau nu a fost împlinit termenul de reabilitare.
Propunerea legislativă a organizaţiei Salvaţi Copiii, iniţiatori fiind trei deputaţi (Monica-Elena Berescu, Diana Stoica şi Dragoş Cătălin Teniţă), a urmărit suplimentarea categoriilor de persoane care nu pot fi alese în cazul săvârşirii de fapte cu violenţă comise asupra copiilor. Astfel, la Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, completarea înseamnă adăugarea următorului punct: „persoanele condamnate definitiv pentru comiterea de infracţiuni contra vieţii, contra libertăţii persoanei, privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertăţii şi integrităţii sexuale şi rele tratamente aplicate minorului, dacă victimele sunt minori la data săvârşirii faptelor şi nu a intervenit reabilitarea judecătorească sau nu a fost împlinit termenul de reabilitare.”
În apărarea acestei soluţii, invocăm, pe lângă dispoziţiile referitoare la drepturile copilului, opinia Curţii Constituţionale (1) potrivit căreia „toate persoanele condamnate pentru infracţiuni intenţionate care se află în Barou trebuie excluse imediat din avocatură, dacă între timp nu a intervenit reabilitarea.” Aşa cum o persoană care a comis o infracţiune nu poate prezenta încrederea necesară pentru participarea sa la actele şi procesele de justiţie, în aceeaşi măsură, aceeaşi persoană cu un trecut infracţional nu poate îndeplini o funcţie publică prin care se realizează administrarea vieţii sociale, economice şi educaţionale a unei comunităţi în care trăiesc copii.
