Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că incidentele din Marea Baltică trebuie să fie tratate ca parte a unei strategii hibride ce ameninţă ţările europene, transmite Reuters, scrie Agerpres.
Înaintea unui summit organizat în capitala finlandeză şi consacrat actelor de sabotaj recente din regiunea baltică ce au vizat cabluri submarine, Scholz le-a cerut ţărilor respective să se coordoneze şi să acţioneze rapid în Marea Baltică.
Şeful executivului de la Berlin a anunţat că marina militară germană va contribui cu nave la apărarea infrastructurii din Marea Baltică, afirmând că Germania este pregătită să-şi asume responsabilitatea cu ”propriile resurse” în contextul înmulţirii ameninţărilor.
”Evident, aceasta înseamnă că vom asigura securitatea în Marea Baltică cu nave germane”, a spus el.
De partea sa, preşedintele leton Edgars Rinkevics a subliniat că ţările europene trebuie să fie pregătite şi pentru alte incidente de securitate în Marea Baltică.
NATO intenţionează să-şi extindă prezenţa în Marea Baltică şi va lansa o misiune de supraveghere. Finlanda şi Suedia, cele mai noi state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, au anunţat deja că vor participa cu nave la această misiune.
Potrivit unor informaţii obţinute de DPA, misiunea NATO va implica în jur de zece nave. Estonia are deja o navă care patrulează în Golful Finic.
Summitul de la Helsinki este găzduit de preşedintele finlandez Alexander Stubb şi de premierul eston Kristen Michal, iar invitaţi sunt liderii Danemarcei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Suediei. Sunt prezenţi, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce Comisia Europeană va fi reprezentată de Henna Virkkunen, vicepreşedinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie.
Principalul scop al summitului de la Helsinki este găsirea unor modalităţi de a proteja mai bine infrastructura esenţială din Marea Baltică şi de a contracara ameninţarea reprezentată de ”flota fantomă” a Rusiei. Această flotă se referă la navele utilizate de Rusia pentru a transporta petrol, de exemplu, în vederea evitării sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.
Conform Ministerului de Externe german, ”flota fantomă” rusă este alcătuită în prezent din 79 de nave.
În cel mai recent incident, în care a fost avariat şi un cablu de electricitate între Finlanda şi Estonia, se bănuieşte că petrolierul Eagle S a secţionat cablul respectiv cu ancora sa. Nava se afla sub pavilionul Insulelor Cook, dar potrivit Uniunii Europene ea aparţine ”flotei fantomă” a Rusiei.
sursa – AGERPRES
