Scrisoare deschisă adresată domnului Vlad Alexandrescu, ministru al Culturii
– SEMNAL DE ALARMĂ : Culele din Gorj, în prag de dezastru!
Domnule Ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, vreau să vă mulțumesc public, pentru inițiativa ”Mic-dejun cu Ministrul Culturii” – o întâlnire informală cu jurnaliștii, pentru că mi-ați dat posibilitatea de a vă aduce la cunoștință un fapt foarte grav ce se petrece în acest moment în județul Gorj.
Participând în ziua de marți, 8 martie, ora 9.00, la Sala Media de la Teatrul Național din București, pentru a lua împreună micul dejun, v-am adus la cunoștință o problemă foarte gravă, un atentat la tot ceea ce însemnă patrimoniul cultural național, faptul că un număr de CULE aflate în patrimoniul național cultural sunt în prag de dezastru! Cele mai reprezentative cule din România se află în județul Gorj, dar din 20 câte au existat, la ora actuală doar 8 mai sunt în picioare.Din discuția pe care am avut-o am stabilit de comun acord să revin cu anumite precizări legate de această problemă.
Am considerat, din respect față de gorjeni și nu numai, ca detaliile pe care vi le voi prezenta cu privire la „SEMNALUL DE ALARMĂ : Culele din Gorj, în prag de dezastru!”, să le fac într-un mod public, prin acestă scrisoare deschisă.
În acest moment pe raza județului Gorj mai există, conform datelor pe care le avem, 8 CULE, cel mai mare număr de CULE din România.Din cele 8, patru sunt într-o stare deplorabilă, aproape de prăbușire.Cum, chiar dumneavoastră, ați spus la întâlnirea de marți că o clădire de patrimoniu, o dată ce se prăbușește nu mai există, iar un stat, prin aceste pierderi, își pierde propria identitate, consider că dacă aceste CULE vor dispărea, pas cu pas ne pierdem și noi identitatea.
M-a bucurat faptul că, declarativ ați precizat că acest semnal de alarmă, legat de aceste CULE, va fi analizat de către Ministerul Culturii și poate fi o prioritate.
Pentru a detalia cât mai exact acest dezastru și a vă da seama despre ce este vorba vă prezint situația actuală, dând doar două exemple :
Casa culă Eftimie Nicolaescu
Cod LMI: GJ-II-m-B-09365
Localizare: Sat Runcurel, comuna Mătăsari, județ Gorj
Acces: Satul Runcurel în curând va fi istorie datorită extinderii exploatărilor miniere din zonă. Locuitorii au început sa fie mutați din vatra satului. Deocamdată accesul se face din drumul național Târgu Jiu – Motru în dreptul localității Roșiuța pe un drum neasfaltat, total inaccesibil pentru o mașină obișnuită, așa că cel mai bun drum ar fi cel dinspre Mătăsari.
Referințe: Nu este în circuitul public
Funcțiune originară/actuală: locuință cu elemente fortificate, pseudo-culă / scoasă din uz, abandon
Datare: sec. XIX
Istoric: Casa cu elemente fortificate specifică secolului XIX poartă numele fostului proprietar, Eftimie Nicolaescu, locuitor al satului Runcurel.
Descriere: Dacă în anul 2010 cladirea era înca în picioare, astazi acoperişul este prăbuşit. Clădirea este din lemn cu două niveluri şi acoperiş învelit cu şindrilă. Parterul prezintă un beci şi o săliţă cu scara care face legătura cu etajul. Etajul este alcătuit din două camere şi cerdac cu stâlpi cu decoraţiuni din lemn. Casa a fost tencuită probabil în secolul XX.
Stare de conservare: colaps
Bibliografie: Arhiva I.N.P.
Cula Crăsnaru
Cod LMI: GJ-II-m-A-09309
Localizare: La extremitatea de est a satului, sat Groșerea, comuna Aninoasa, județ Gorj
Acces: Din drumul national Targu Jiu – Rovinari – Filiaşi, din Plopsoru, pe drumul comunal Deleni – Piscuri – Costesti – Groşerea.
Altă variantă : Filiaşi – Ţânţăreni, apoi drumul secundar Capul Dealului – Pârâu – Groşerea (drumul continuă spre Târgu Cărbuneşti, pe Valea Gilortului).
Referințe: Nu este în circuitul public
Funcțiune originară/actuală: locuință fortificată tip culă / scoasă din uz, abandon
Datare: Sec. XVIII
Istoric: Conform tradiţiei istorice, cula a fost costruită în secolul XVIII-lea, de către visternicul Barbu Cocoş Crăsnaru şi descendenţii acestuia. Membrii familiei Crăsnaru sunt şi ctitorii bisericii cu hramul Sfinţii Arhangheli, construită la începutul secolului al XIX-lea. Arhitectul Iancu Atanasescu consideră că Barbu Cocoş nu ar avea nimc comun cu ctitoria acestei cule, atribuind-o lui Costache Săvoiu, zis Surcel care i-a dăruit cula ca dotă fiicei lui, Elena ,la căsătoria ei cu Achil Crăsnaru prin actul de dotă din anul 1796. Servind ca punct de observaţie pe valea raului Gilort şi o parte din Valea Jiului, de-a lungul secolelor, a avut o existenţă tumultoasă, fiind prădată de turci în anul 1801, iar în anul 1898 fiind lovită de trăznet. Există o legendă locală care pomeneste o trecătoare secretă ce facea ca proprietarii să poată scăpa de eventualele atacuri. După 1951, cula a fost nationalizată de către stat, fiind folosită de Sfatul popular local. După 1963, încep ample lucrari de restaurare, din anul 1966 cula adăpostind un muzeu etnografic. Astăzi este părasită şi se află într-o stare de degradare foarte accentuată.
Descriere: Cula din căramida cu ziduri groase are forma unui turn si este compusă din parter cu două etaje.Intrarea în clădire se face la parter printr-o uşă îngenios zăvorâtă care astăzi nu mai există. O scara interioară face legătura cu etajele superioare şi cu cerdacul aflat pe faţada către râul Gilort. La etaj, o parte din metereze au fost transformate în ferestre.Tavanele prezintă grinzi masive de stejar. Cerdacul are cinci coloane susţinând arcuri trilobate, iar pe laturi câte o coloană. La ultimul etaj, întâlnim un balcon de lemn pe zidul dinspre răsărit şi miazănoapte cu rol de supraveghere. Acoperişul culei este din şindrilă.
Stare de conservare: foarte proastă
Pentru a nu exista interpretări privind subiectivismul acestor relatări, detalii prezentate mai sus, sunt preluate de pe site-ul www.kule.ro, site finanțat printr-un proiect cultural de către Administrația Fondului Cultural Național.
Ținând cont de acest semnal de alarmă vă solicit respectuos să luați măsuri cât mai urgent pentru a nu ne pierde identitatea națională prin dispariția acestor momumente.
Aștept cu interes un răspuns la acestă scrisoare deschisă și-mi exprim totodată speranță că în cel mai scurt timp atât dumneavoastră cât și echipa de la Ministerul Culturii veți lua măsuri imediate.Ne exprimăm disponibilitate de a participa activ la orice inițiativă de salvare a patrimoniului arhitectural compus din CULELE din Gorj. De acum înainte, decizia este în mâinile dumneavoastră.
Cu deosebită considerație,
Iulian Ionescu Director Ecopolitic Media
