”Mi-am asumat, atunci când am intrat în politică, să o fac altfel. Să vorbesc prin fapte și rezultate. Fără scandal, fără zgomot inutil”, afirmă fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja pe Facebook. El spune că, după mandatul său, Ministerul Energiei a semnat pe Fondul pentru Modernizare doar 369 de contracte, pentru o valoare de doar 266 de milioane EUR din fonduri nerambursabile. De 24 de ori mai puțin.
În ultimele zece luni, am primit sute de mesaje de la oameni nemulțumiți, unii dintre ei disperați. Toți îmi spuneau că Ministerul Energiei este complet blocat, că solicitările lor rămân luni de zile ignorate, că nimeni nu le răspunde la telefon sau la e-mail. Am evitat să vorbesc public despre toate acestea. Până acum.
Urăsc circul, dar urăsc minciuna și mai mult. Și pentru că românii trebuie să știe adevărul despre sectorul energetic din ultimii ani, prezint mai jos câteva cifre seci, verificabile, despre mandatul meu la Ministerul Energiei (iunie 2023-iunie 2025), în comparație cu ceea ce a urmat. Mă concentrez pe investițiile finanțate din fonduri europene, din cele două surse majore disponibile: PNRR și Fondul pentru Modernizare (FM).
(1) APELURI LANSATE
În doi ani, am lansat 14 apeluri de proiecte noi finanțate din fonduri europene, de peste 3,5 miliarde EUR, plus încă 3 apeluri finalizate, de aproape 2 miliarde EUR. În total, peste 5,5 miliarde EUR din fonduri europene. Mai mult, am lăsat pregătite, la plecarea din mandat, încă 6 apeluri importante, de peste 1,34 miliarde EUR.
Câte apeluri noi de proiecte a lansat Ministerul Energiei după mandatul meu? ZERO.
(2) CONTRACTE SEMNATE
Pe PNRR am semnat 382 de contracte de finanțare pe toate apelurile disponibile, cu contractare de 100% a fondurilor disponibile României. Însumate înseamnă 7698MW (cât zece reactoare de la Cernavodă) și 2000MWh capacitate de stocare. Total valoare contracte semnate: 4,03 miliarde EUR (1,1 miliarde EUR din fonduri PNRR și 2,93 miliarde EUR cofinanțare beneficiari).
După mandatul meu, Ministerul Energiei nu a semnat niciun contract pe PNRR. A pierdut însă banii pe mai multe investiții și jaloane cheie, cum ar fi producția de baterii sau producția de panouri solare.
Pe Fondul pentru Modernizare, în doi ani, am semnat 1151 de contracte noi. Valoarea finanțării nerambursabile a fost de 3,45 miliarde EUR. Mai mult, am atras încă 3 miliarde EUR pentru noi investiții în energie verde, tot din Fondul pentru Modernizare, pentru 5000MW grupuri noi (parcuri solare și eoliene). Pe mandatul meu, România a fost campioană europeană la atragerea banilor din Fondul pentru Modernizare.
După mandatul meu, Ministerul Energiei a semnat pe Fondul pentru Modernizare doar 369 de contracte, pentru o valoare de doar 266 de milioane EUR din fonduri nerambursabile. De 24 de ori mai puțin.
(3) PLĂȚI EFECTUATE DE DOUĂ ORI MAI REPEDE
După semnarea contractelor, pe măsură ce proiectele avansează până la finalizare, beneficiarii fondurilor vin către minister cu cereri de rambursare. Sunt operațiuni administrative, iar tot ceea ce trebuia să facă Ministerul Energiei era să verifice documentele depuse de beneficiari și să plătească investitorii corecți într-un timp cât mai scurt.
Pe mandatul meu, cererile erau procesate în 90 de zile. După mandatul meu, timpul a crescut la peste 6 luni. La 15 mai 2026, după căderea guvernului, erau 82 de cereri de plată întârziate cu peste 200 de zile, cu o valoare totală de peste 700 de milioane de lei.
(4) UN EXEMPLU
Până la finalul mandatului meu s-au aprobat investiții din Fondul pentru Modernizare (FM) cu o valoare totală de 9.98 miliarde EUR și au fost efectuate plăți pentru România, de către BEI, în sumă de 5.54 miliarde EUR, în baza a 6 decizii emise de Comisia Europeană. Sunt bani europeni aduși efectiv în țară.
Unul dintre apelurile aprobate și lansate de echipa mea viza capacitățile noi de stocare a energiei, cu un buget de 150 milioane EUR. Proiectele erau deja în evaluare când am predat ștafeta la minister, însă nici până în ziua de azi nu sunt semnate toate contractele, deși bugetul acoperea toate proiectele eligibile depuse iar stocarea e cea mai mare prioritate a României pentru scăderea facturilor.
CONCLUZII
Acestea sunt cifrele. Ah, era să uit. Pe mandatul meu, nu am închis niciun grup de producție energie (ZERO MW pierduți) și s-au pus în funcțiune capacități noi cât într-un întreg deceniu anterior. Printre ele, Rovinari 5, grup pe cărbune finalizat după 10 ani.
După mandatul meu, au continuat închiderile de grupuri pe cărbune, în total 645MW, și mii de oameni au rămas pe drumuri. Toate acestea în ciuda faptului că România nu își acoperă consumul și depinde de importuri scumpe.
Până la urmă, toate aceste detalii se reduc la un singur principiu: singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile în sectorul energetic românesc. Alături de echipa mea, am urmărit obsesiv toți indicatorii de mai sus. Colegii mei din minister și-au făcut treaba, iar pentru asta le mulțumesc. Aceiași colegi ar fi putut face mult mai mult și după plecarea mea, a secretarului general Constantin Saragea și a altor oameni buni. Dar unde management nu e, nimic nu e.
Am făcut această dare de seamă din respect pentru români. Nu intru în dispute sterile. Românii merită adevărul, nu circul, cu atât mai mult din partea unei noi generații de oameni politici, care ar trebui să înțeleagă că trebuie să facă o altfel de politică, bazată pe competență, integritate și rezultate.
PS Voi apăra de fiecare dată munca echipei mele la ministerele pe care le-am condus. Sunt pregătit cu argumente și cifre, de la jaloanele din PNRR până la programul nuclear românesc și șantierele repornite pentru hidrocentralele sabotate. Raportul complet de mandat îl regăsiți în comentarii.
