Secretarul de Stat, Dan Drăgan, a participat la reuniunea Consiliului Energie, organizată la Bruxelles, în contextul discuțiilor la nivel european pe tema măsurilor de ameliorare a efectelor crizei energetice.
Ca urmare a discuțiilor demarate în cadrul Consiliului Energie din 13 decembrie 2022 asupra proiectului de Regulament al Consiliului privind stabilirea unui mecanism de corecție a pieței și a orientărilor Consiliului European din 15 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Energiei de astăzi statele membre au ajuns la un acord politic asupra mecanismului care urmează a fi implementat de la 15 februarie 2023.
Mecanismul prevede activarea automată, în anumite condiții specifice, a unui plafon temporar al prețului de decontare a instrumentelor financiare derivate pentru luna următoare tranzacționate pe indicele TTF al pieței gazului natural din Olanda (piața reprezentativă la nivel european pentru formarea prețului la gaze naturale).
Plafonul agreat de miniștri este de 180 de EUR /MWh, plafon care se activează în anumite condiții de prețuri excesiv de mari. Mecanismul se va putea aplica și altor burse europene, în funcție de evaluările ESMA, ACER și ale Comisiei Europene.
Obiectivul avut în vedere de acest mecanism este prevenirea unor episoade de prețuri excesiv de mari, precum cele din luna august 2022, fără a afecta securitatea în aprovizionarea cu gaze naturale și funcționarea piețelor financiare.
În cadrul negocierilor, România, alături de o mare parte din statele membre, a susținut implementarea unui plafon suficient de scăzut astfel încât să contribuie la stabilizarea prețului la gaze la valori rezonabile, cu impact direct asupra competitivității industriei și asupra suportabilității prețului la nivelul consumatorilor finali.
Miniștrii au adoptat, de asemenea, Regulamentul Consiliului privind consolidarea solidarității printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze naturale, prin schimburi transfrontaliere de gaze naturale și prin prețuri de referință fiabile.
De asemenea, miniștrii au ajuns la un acord politic pe marginea Regulamentului Consiliului privind accelerarea dezvoltării surselor regenerabile prin instituirea unui cadru legal de emitere a autorizațiilor pentru proiecte în acest domeniu.
În cadrul reuniunii de astăzi, miniștrii energiei au ajuns, de asemenea, la un acord politic asupra altor două acte legislative importante cu rol în atingerea obiectivelor de decarbonizare: Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan și Directiva REPowerEU privind accelerarea procesului de emitere a autorizațiilor pentru sursele regenerabile.
Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic din UE stabilește cadrul pentru monitorizare emisiilor de metan generate la nivelul explorării și producției de petrol și gaze naturale, al transportului, distribuției, stocării subterane și al terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL), precum și la nivelul minelor de cărbune aflate în exploatare, închise sau abandonate. Regulamentul stabilește de asemenea obligații pentru importurile de produse energetice din state terțe în linie cu angajamentele globale de reducere a emisiilor de metan.
În cadrul negocierilor pe acest dosar, România a urmărit reflectarea în text a particularităților naționale privind sectorul de petrol și gaze naturale și implementarea unei abordări graduale, care să permită monitorizarea tuturor activelor într-un termen rezonabil fără a afecta securitatea în aprovizionare cu produse energetice pe piață. Textul final reflectă propunerile României și asigură o bună bază pentru negocierile interinstituționale care vor avea loc în anul 2023, cu Parlamentul European.
Directiva REPowerEU completează cadrul de măsuri comunitare privind susținerea proiectelor din surse regenerabile și prevede adoptarea unor măsuri de accelerare a procesului de emitere a autorizațiilor astfel încât acestea să poată contribui la atingerea obiectivelor de decarbonizare stabilite pentru anul 2030. Directiva prevede stabilirea de către statele membre a unor zone preferențiale pentru diferite tehnologii regenerabile (inclusiv hidroenergie și bioenergie) în funcție de particularitățile naționale și fără a aduce atingere habitatelor naturale protejate.
Termenul pentru emiterea autorizațiilor pentru noi instalații pe bază de energie regenerabilă în aceste zone va fi de 1 an de zile (2 ani pentru proiecte offshore) și de 2 ani de zile pentru alte zone decât cele preferențiale (3 ani pentru proiectele offshore). Sunt prevăzute de asemenea anumite facilități pentru lucrările de extindere și consolidare a rețelelor electrice pentru a permite o mai mare integrare a surselor regenerabile. În cadrul negocierilor, România a susținut o abordare echilibrată care să permită stimularea investițiilor în proiecte regenerabile cu respectarea criteriilor de protecție a mediului înconjurător, obiectivul final fiind decarbonizarea sectorului de producere a energiei.
