Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat duminică la Rio de Janeiro (Brazilia) pentru a participa luni şi marţi la reuniunea G20, cu scopul de a „aprofunda” parteneriatele globale ale Uniunii Europene (UE) şi de a crea altele noi, într-un moment în care aceasta „este mai important ca oricând”, relatează EFE, scrie Agerpres.
„La Rio, pentru summitul G20”, a anunţat şefa executivului european într-o postare pe reţelele de socializare.
Şefii de stat şi de guvern din G20 se întâlnesc luni şi marţi la Rio de Janeiro pe fondul unor divergenţe profunde privind războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, o propunere de instituire a unui impozit pentru super-bogaţi şi abordarea unei tranziţii energetice echitabile.
Ursula von der Leyen a declarat că este „pe deplin pregătită să sprijine ambiţiile preşedinţiei braziliene” la G20.
Timp de două zile, delegaţii din 55 de ţări şi organizaţii internaţionale se vor reuni la Muzeul de Artă Modernă din Rio, securizat cu această ocazie de aproximativ 20.000 de soldaţi şi poliţişti care au transformat cartierul Flamengo din Rio într-o adevărată fortăreaţă.
Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, în calitate de gazdă, va primi numeroşi lideri, între care Joe Biden (SUA), Xi Jinping (China), Claudia Sheinbaum (Mexic), Javier Milei (Argentina), Narendra Modi (India), Emmanuel Macron (Franţa), Olaf Scholz (Germania) ş.a.
„Vom avea două zile de discuţii intense în cadrul sesiunilor şi reuniuni pe marginea acestora”, a declarat von der Leyen.
Rusia va fi reprezentată la reuniune de ministrul său de externe, Serghei Lavrov, deoarece, deşi Brazilia, care deţine preşedinţia prin rotaţie a G20, l-a invitat pe Vladimir Putin, acesta a refuzat, întrucât este vizat de un mandat de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale (CPI).
Invazia rusă în Ucraina, de la declanşarea căreia se vor împlini în curând trei ani, este una dintre problemele spinoase care ar putea face să eşueze eforturile Braziliei de a promova o declaraţie finală consensuală.
Acest lucru este agravat de evoluţia conflictului în Orientul Mijlociu, soldat cu aproape 45.000 de morţi într-un an în Fâşia Gaza şi 3.500 în Liban, ca urmare a ofensivei Israelului, ca reacţie la atacul fără precedent al grupării islamiste palestiniene Hamas din 7 octombrie 2023 şi a celor din partea grupării şiite libaneze proiraniene Hezbollah.
Pe de altă parte, având în vedere incertitudinea cu privire la linia pe care o va urma republicanul Donald Trump când va prelua efectiv preşedinţia SUA în ianuarie, deciziile summitului de la Rio ar putea fi afectate şi de poziţia preşedintelui argentinian, Javier Milei, adversar declarat al Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, conform agenţiei de presă citate.
