ȘEFA DNA, Laura Codruța Kovesi UMILITĂ PUBLIC DE CĂTRE
Serviciul de Informații Externe
Serviciul de Informații Externe i-a răspuns Laurei Codruța Kovesi, după ce aceasta a criticat SIE pentru că nu colaborează cu DNA.
După ce marți, Laura Codruța Kovesi a acuzat SIE că nu a colaborat cu DNA în ultimii trei ani, declarând că :
”Nu pot să îmi explic de ce de la SIE în ultimii ani nu am primit vreo sesizare. Mi-e greu să cred că ofițerii SIE nu au informații. În 2015, din 5988 de dosare, 90 au avut la bază sesizări SRI, 22 au avut la bază sesizări DIPI (MAI) și 4 de la Direcția de Informații a Armatei, însă de la SIE nu am avut nicio informare”, a venit imediat și replica Serviciul de Informații Externe prin care Kovesi a fost aproape desfințată, explicându-i acesteia că nu știe legea de funcționare a acestui serviciu secret iar aceste practici pe care le-a sugerat Procororul șef al DNA, de monitorizare a cetățenilor români aflați în străinătate, fiind una specifică fostei Securități!
În aroganța specifică din ultimul timp, doamna șefă a DNA , Laura Codruța Kovesi a început să ceară lucruri și să spună public că serviciul de spionaj românesc nu-i furnizează informații.
Ca să clarific puțin lucrurile doresc să fac un comentariu bazat pe anumite cunoștințe și informații pe care le am din această zonă. În primul rând o persoana aflată pe o pozitie publică atât de importanta, cum este Kovesi, nu poate să vorbească public, la o cafea de asemenea lucruri, neînțelegând absolut deloc cu ce se ocupă un serviciu de informații extern, în speță serviciul de spionaj românesc (SIE).
Acest serviciu funcționează în baza unei legi iar activitatea pe care o desfășoară este strict secretă.Mai mult decât atât, un serviciu de spionaj își desfășoară activitatea pe un teritoriu străin iar informările le face cu referire la amenințările externe. Dat fiind caracterul indivizibil al securităţii şi preponderenţa factorului extern în constituirea ameninţărilor asimetrice, Serviciul de Informaţii Externe este parte a unui sistem complex de contacte şi schimburi în comunitatea de intelligence internaţională. Contribuţiile SIE la activitatea diverselor forme de cooperare externă se traduc nu numai în operaţiuni reuşite de contracarare a unor ameninţări la adresa ţării noastre, ci şi în consolidarea profilului României de contributor la asigurarea securităţii europene şi aliate.
Dacă, de exemplu, ar fi existat cereri sau nemulțumiri ale șefei DNA, Laura Codruța Kovesi cu privire la colaborarea cu SIE, acesta putea să o facă într-un alt cadru, cum ar fi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării(CSAT) care coordonează și organizează activitatea Serviciului de Informaţii Externe sau să-i transmită, printr-o adresă, Ministrului Justiției care la rândul său poate să trimită mai departe nemulțumirea în ședințele CSAT din care face parte.Mai mult decât atât, prin comunicatul dat de SIE se precizează foarte clar ce poate face serviciul, conform legii, iar practicile pe care le sugerează Kovesi sunt de domeniul trecutului, aceste practici se făceau pe vremea Securitații înainte de 1989.
Aceste lucruri duc la o vulnerabilizare a acestor zone de informații iar comunicatul făcut public de către SIE o umilește public, pentru că o prinde nepregătită, pe doamna Kovesi.
Pas cu pas, din ce se observă, se cam dezumflă și acest mit al DNA. Dacă doamna șefă continuă să se creadă a tot-știutoare, să dea lecții de tot felul, crezându-se desupra tuturor o să avem surprize și o să se ajungă să constantăm că nu se pricepe chiar la toate și ne trezim cu asemenea gafe, ca cel cu SIE.
Urmăriți cu atenție comunicatul SIE și veți observa cum se poate desfința o afirmație a cuiva care nu este pregătit :
” Referitor la afirmațiile doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef DNA, biroul de presă este abilitat să comunice următoarele:
Activitatea SIE se desfășoară în concordanță cu prevederile legale, în speță vizează amenințările la adresa securității naționale așa cum sunt acestea expres și limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Național de Priorități Informative, aprobat anual de CSAT. Totodată, în acord cu specificul și misiunea sa, Serviciul de Informații Externe desfășoară o activitate care are ca prioritate prevenția, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenții ale entităților ostile care pot aducere atingere securității naționale sau intereselor României.
Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice.
SIE nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate.
În acord cu tratatele internaționale la care România este parte, SIE nu desfășoară activitate specifică pe spațiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA.
Orice acțiune pe spațiile aliate se desfășoară doar în parteneriat cu structurile de informații locale și strict în limita competențelor serviciilor de informații, așa cum sunt acestea prevăzute și înțelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/ UE.
Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul țintă. Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate și gestionate conspirat și legendat și care, prin acțiunile lor, încalcă legislația statului de origine, săvârșind infracțiunea de spionaj/ trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obținerea de informații secrete, protejate de state/ entități, vizând amenințări la adresa securității naționale. Având în vedere riscurile inerente activității, riscuri pe care ofițerii SIE sunt pregătiți să și le asume și antrenați să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speță atunci când informațiile nu pot fi obținute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea polițienească, schimbul de date între instituții cu atribuții de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situații, chiar prin abonamente la baze de date publice.
În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ”nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare”.Respectând cu strictețe atât propria lege de organizare și funcționare cât și protocoalele de cooperare și competențele celorlalte structuri din Sistemul Securității Naționale, acest tip de informații sunt transmise spre completare, validare și exploatare acelor instituții ale statului cu atribuții și posibilități legale, în speță SRI, MAI, ONPCSB, etc.
Astfel, în cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, SIE a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/ semnalări/ alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupție/ infracțiunilor economice.
Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției).
Menționăm, de asemenea, că Serviciul primește în mod curent și răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entități economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acționari, implicare în acțiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanțarea organizațiilor teroriste, etc. ). În perioada de referință, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI și MAI.
Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecților din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul șef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obținere de informații vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupție. ”
Cred că nu mai este nimic de precizat după ce comunicatul SIE a explicat foarte clar anumite aspect, cu ce se ocupă, ce și unde trimit informări.
După acest episod, cred că oamenii care sunt în jurul doamnei Procuror șef a DNA, Laurei Codruța Kovesi ar trebui să schimbe strategia de comunicare că nu mai prea merge campania de PR care a fost până acum.
Iulian Ionescu
