EXCLUSIVITATE
SEMNAL DE ALARMĂ : Culele din Gorj, în prag de dezastru!
• Proiect de reabilitare a CULELOR din Gorj?
• Față-n față cu Ministrul Culturii, domnul Vlad Alexandrescu!
Am avut prilejul și oportunitatea de a discuta față-n față cu Ministrul Culturii, domnul Vlad Alexandrescu.Marți, 8 martie, la ora 9.00, la Sala Media de la Teatrul Național din București la invitația Ministrului Culturii, am participat la un mic dejun informal, unde am avut posibilitatea de a trage un SEMNAL DE ALARMĂ cu privire la Culele din Gorj, care sunt în prag de dezastru.
La întâlnirea cu Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu de marți, 8 martie, ora 9.00, la Sala Media de la Teatrul Național din București, pentru un mic dejun informal, s-au purtat o discuție informală după trei luni (și ceva) de la preluarea mandatului actualului ministru.S-a vorbit despre prezența Ministerului Culturii în spațiul public, prioritățile culturale din 2016, protecția patrimoniului construit și muzeal, stimularea industriilor creative și a comunităților creative, proiectele culturale prioritare, prezentarea noilor programe de finanțare ACCES, CultIn și Carte Blanche, noua lege a cinematografiei, dar și despre temele și proiectele pe care Ministerul Culturii le-ar putea sprijini în agenda sa oficială.Am profitat de acestă întâlnire cu Ministrul Culturii pentru a-i atrage atenția cu privire la situația dezastruoasă CULELOR din Gorj.
SEMNAL DE ALARMĂ : Culele din Gorj, în prag de dezastru!
În acest moment pe raza județului Gorj mai există, conform datelor pe care le avem, 8 CULE, cel mai mare număr de CULE din România.Din cele 8, patru sunt într-o stare deplorabilă, aproape de prăbușire.Am tras un semnal de alarmă cu privire la starea de dezastru în care se află culele din județ, ținând cont de faptul că o clădire de patrimoniu, o dată ce se prăbușește nu mai există, iar un stat, prin aceste pierderi, își pierde propria identitate.Consider că dacă aceste CULE vor dispărea, pas cu pas ne pierdem și noi identitatea.
Cula este un tip de construcție semifortificată, specifică secolelor XVIII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic.Termenul provine din limba turcă „kule”, tradus în limba română, înseamnând turn. Altădată, aria de răspândire a culelor se întindea atât în zona deluroasă, cât și asupra zonelor de câmpie adiacente, până către București, însă, culele din regiunea de șes, mai puțin numeroase la început, au dispărut mai repede decât celelalte.Culele se întâlnesc preponderent în regiunea deluroasă a Olteniei.
Cele mai reprezentative cule se aflau în județul Gorj, dar din 20 câte au existat, la ora actuală doar 8 mai sunt în picioare.
În continuare vă prezentăm o anchetă cu privire la starea de dezastru în care se află 4 CULE din județul Gorj, care fac parte din patrimoniul cultural național.
Cula Cioabă-Chintescu
Cula Cioabă Chintescu – cum arăta în anul 1934
Cula Cioabă Chintescu – cum arată acum!
Cod LMI: GJ-II-m-A-09392
Localizare: sat Șiacu, comuna Slivilești, județ Gorj
Acces: Satul Şiacu este situat pe o şosea secundară între comunele Slivileşti (dinspre Ploştina – Motru) şi Bolboşi (dinspre Turceni). Din drumul comunal se desprinde un drum proasăt asfaltat către culă aflată pe versantul estic al dealului Şiacu (circa 300-400 metri). Ca punct de reper, cladirea este situată vis a vis de gospodăria aflată la numărul 75.
Referințe: Nu este în circuitul public
Funcțiune originară/actuală: locuință fortificată tip culă / scoasă din uz, abandon
Datare: 1818-1825
Istoric: Primul ctitor al culei a fost Răducan Cioabă din Slivileşti, care începe construcţia clădirii între anii 1818-1819. După moartea proprietarului, Marin Chintescu din Craiova (căsătorit cu văduva lui Răducan Cioabă) finalizează lucrarea în anul 1823. Fata familiei Chintescu s-a căsătorit cu un membru al familiei Grecescu din Turnu Severin, cula numindu-se şi Grecescu. Ca şi la Cerneţi, cladirea a fost moştenită pe linie feminină în familiile Bălteanu şi Cartianu. După anul 1951 cula a fost folosită ca depozit până în anul 1964. Graţie proiectului elaborat de arhitectul Iancu Atanasescu, pus în practică prin lucrările de intervenţie din anii 1964-1967, s-au eliminat adăugirile, aducându-se cula aproape de forma iniţială. Odată cu anul 1967, în clădire s-a amenajat un muzeu etnografic al comunei Slivileşti, dar după 1989 a fost lăsată în părăsire, stare care continuă şi astăzi.
Descriere: Cula este construită din ziduri groase de 80-85 cm. Tavanele sunt drepte, şarpanta era de lemn, iar învelitoarea de şindrilă. Clădirea are trei nivele, cu un beci cu ferestre înguste. Cele două etaje au câte o cameră de locuit, iar la ultimul etaj întâlnim pridvorul cu patru coloane rotunde de zidărie, cu trei travee cu arcuri trilobate, iar pe laturi cu căte o travee. Decoraţia exterioară constă din panouri mari dreptunghiulare, câte una de fiecare latură la nivelul etajului 1, şi din mici panouri pătrate ce decorează parapetul cerdacului, câte două de fiecare arcadă.
Stare de conservare: foarte proastă
Cula Crăsnaru
Cula Crăsnaru – cum arăta după restaurare în anul 1967
Cula Crăsnaru – cum arată acum!
Cod LMI: GJ-II-m-A-09309
Localizare: La extremitatea de est a satului, sat Groșerea, comuna Aninoasa, județ Gorj
Acces: Din drumul national Targu Jiu – Rovinari – Filiaşi, din Plopsoru, pe drumul comunal Deleni – Piscuri – Costesti – Groşerea.
Altă variantă : Filiaşi – Ţânţăreni, apoi drumul secundar Capul Dealului – Pârâu – Groşerea (drumul continuă spre Târgu Cărbuneşti, pe Valea Gilortului).
Referințe: Nu este în circuitul public
Funcțiune originară/actuală: locuință fortificată tip culă / scoasă din uz, abandon
Datare: Sec. XVIII
Istoric: Conform tradiţiei istorice, cula a fost costruită în secolul XVIII-lea, de către visternicul Barbu Cocoş Crăsnaru şi descendenţii acestuia. Membrii familiei Crăsnaru sunt şi ctitorii bisericii cu hramul Sfinţii Arhangheli, construită la începutul secolului al XIX-lea. Arhitectul Iancu Atanasescu consideră că Barbu Cocoş nu ar avea nimc comun cu ctitoria acestei cule, atribuind-o lui Costache Săvoiu, zis Surcel care i-a dăruit cula ca dotă fiicei lui, Elena ,la căsătoria ei cu Achil Crăsnaru prin actul de dotă din anul 1796. Servind ca punct de observaţie pe valea raului Gilort şi o parte din Valea Jiului, de-a lungul secolelor, a avut o existenţă tumultoasă, fiind prădată de turci în anul 1801, iar în anul 1898 fiind lovită de trăznet. Există o legendă locală care pomeneste o trecătoare secretă ce facea ca proprietarii să poată scăpa de eventualele atacuri. După 1951, cula a fost nationalizată de către stat, fiind folosită de Sfatul popular local. După 1963, încep ample lucrari de restaurare, din anul 1966 cula adăpostind un muzeu etnografic. Astăzi este părasită şi se află într-o stare de degradare foarte accentuată.
Descriere: Cula din căramida cu ziduri groase are forma unui turn si este compusă din parter cu două etaje.Intrarea în clădire se face la parter printr-o uşă îngenios zăvorâtă care astăzi nu mai există. O scara interioară face legătura cu etajele superioare şi cu cerdacul aflat pe faţada către râul Gilort. La etaj, o parte din metereze au fost transformate în ferestre.Tavanele prezintă grinzi masive de stejar. Cerdacul are cinci coloane susţinând arcuri trilobate, iar pe laturi câte o coloană. La ultimul etaj, întâlnim un balcon de lemn pe zidul dinspre răsărit şi miazănoapte cu rol de supraveghere. Acoperişul culei este din şindrilă.
Stare de conservare: foarte proastă
Cula C.I.Davani
Cod LMI: GJ-II-m-B-09317
Localizare: sat Larga, comuna Samarinești, județ Gorj
Acces: Accesul spre Satul Larga poate fi facut de pe soseaua ce leaga oraşul Motru de comuna Văgiuleşti (există un indicator către localitate şi un drum neasfaltat de patru kilometri) sau dinspre comuna Slivileşti pe un drum asfaltat până la intrarea în sat. Cula se află pe o colină alături de o bisericuţă din lemn cu hramul Sfântul Nicolae, în centrul localităţii. Ca punct de reper, se află la numărul 9, însa drumul de acces este practic, o potecă.
Referințe: Nu este în circuitul public
Funcțiune originară/actuală: locuință cu elemente fortificate, pseudo-culă / scoasă din uz
Datare: prima jumătate a sec. XIX
Istoric: Conform lui Iancu Atanasescu, casa este cunoscută sub numele de Ion C Săvoiu. În imediata ei apropiere exista o bisericuţă din lemn cu hramul Sfântul Nicolae, astăzi închisă pentru cult, ctitorită în anul 1826. Probabil, în jurul bisericii a existat un cimitir din care se mai păstrează o cruce fără valoare istorică care menţionează numele inginerului hotarnic Costache Săvoiu şi a soţiei, Maria. De la dl. Petre Băjenaru, localnic, am aflat faptul că ultimul proprietar, a fost învăţătorul I. C. Săvoiu şi soţia sa, Teodora.
Descriere: Clădirea este din lemn cu două niveluri şi acoperiş învelit cu ţiglă. Parterul prezintă un beci şi o săliţă cu scară care face legătura cu etajul. Etajul este alcătuit din două camere şi cerdac. Grinzile de lemn din cerdac sunt aproape identice cu cele din pridvorul bisericii de lemn din aproiere, ceea ce l-a facut pe Radu Creţeanu să dateze cula în cel de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX cerdacul a fost închis, au fost deschise două ferestre, iar clădirea a fost tencuită.
Casa culă Eftimie Nicolaescu
Cula Eftimie Nicolaescu, cum arăta în 2010
Cula-E-Nicolaescu – cum arată acum!
Cod LMI: GJ-II-m-B-09365
Localizare: Sat Runcurel, comuna Mătăsari, județ Gorj
Acces: Satul Runcurel în curând va fi istorie datorită extinderii exploatărilor miniere din zonă. Locuitorii au început sa fie mutați din vatra satului. Deocamdată accesul se face din drumul național Târgu Jiu – Motru în dreptul localității Roșiuța pe un drum neasfaltat, total inaccesibil pentru o mașină obișnuită, așa că cel mai bun drum ar fi cel dinspre Mătăsari.
Referințe: Nu este în circuitul public
Funcțiune originară/actuală: locuință cu elemente fortificate, pseudo-culă / scoasă din uz, abandon
Datare: sec. XIX
Istoric: Casa cu elemente fortificate specifică secolului XIX poartă numele fostului proprietar, Eftimie Nicolaescu, locuitor al satului Runcurel.
Descriere: Dacă în anul 2010 cladirea era înca în picioare, astazi acoperişul este prăbuşit. Clădirea este din lemn cu două niveluri şi acoperiş învelit cu şindrilă. Parterul prezintă un beci şi o săliţă cu scara care face legătura cu etajul. Etajul este alcătuit din două camere şi cerdac cu stâlpi cu decoraţiuni din lemn. Casa a fost tencuită probabil în secolul XX.
Stare de conservare: colaps
Proiect de reabilitare a CULELOR din Gorj?
Consider că trebuie găsite urgent resurse pentru a intervenii cât mai curând să putem salva ce se mai poate salva.Un proiect de reabilibitare a Culelor din Gorj ar trebui să fie demarat de urgență.Dacă cineva din Gorj, mă refer la factorii de decizie sau oamenii politici nu s-au gândit să facă un astfel de demers, am considerat că în calitate de gorjean am o datorie morală să fac tot ce ține de mine pentru a salva aceste monumente.Până la urmă, salvarea acestor comori culturale duce implicit la o salvare a identității mele naționale.
Pornind de la acest articol, acest semnal de alarmă, și al Scrisorii deschise pe care am adresat-o Ministrului Culturii consider că este un moment în care să se alăture acestui demers toți gorjenii.
Scrisoare deschisă adresată domnului Vlad Alexandrescu, ministru al Culturii
În urma discuției pe care am avut-o cu Ministrul Culturii, observând o deschidere totală din partea dumnealui, am luat decizia de a trimite detaliile legate de ”SEMNALUL DE ALARMĂ : Culele din Gorj, în prag de dezastru!” printr-o scrisoare deschisă.În acest mod dau posibilitatea tuturor gorjenilor să poate vedea și să înțeleagă ce se întâmplă cu acest județ și, de ce nu, cum un om se poate implica pentru proiecte care să ducă la o păstrare a culturii și identității gorjene.
Am considerat că în loc de editorial să vă prezint, pentru a putea citi și analiza, scrisoarea deschisă pe care i-am adresat-o domnului Vlad Alexandrescu, ministru al Culturii.Scrisoarea este publicată la rubrica Editorial.
